Raport: „Sistemul bancar din RM a fost afectat de mai multe probleme şi fraude, iar investigarea furtului miliardului nici măcar nu a început”

Raport: „Sistemul bancar din RM a fost afectat de mai multe probleme şi fraude, iar investigarea furtului miliardului nici măcar nu a început”
Sursa: jurnal.md Foto: privesc.eu 13.07.2017 12:11
Sistemul bancar din Republica Moldova a fost afectat de mai multe fraude bancare, iar cea mai gravă ilegalitate a fost furtul miliardului, investigarea căruia nici nu a început. Acest sector se confruntă şi cu problema transparenţei. Şi proiectele de legi care au fost introduse intenţionat pentru a acoperi anumite ilegalităţi au afectat sectorului bancar. Sunt concluziile raportului preliminar privind monitorizarea evoluţiilor în sectorul financiar-bancar din Republica Moldova în perioada decembrie 2016 - mai 2017, care a fost prezentat astăzi.

 „Fraude bancare în Republica Moldova s-au mai întâmplat. Avem cel puţin trei capitole importante, iar furtul miliardului este doar un episod. Noi am avut situaţia cu laundromatul  şi acea spălătorie de miliarde. Un alt episod din fraudele bancare ţine de acea experienţă privind creditele eliberate ilegal, care se constată că sunt credite neperformante. În linii mari, aceste practici se datorează unor legi modificate, cu intervenţii din partea unor anumiţi actori. Al treilea capitol este cel mai impresionat. Este vorba despre furtul miliardului, care şi azi şochează partenerii externi şi lumea întreagă.  Această radiografie este descrisă în raport şi sunt arătate mai multe elemente, inclusiv cele de modificare a legislaţiei care au făcut posibile aceste fraude bancare”, a declarat expertul economic Veaceslav Negruţa, unul dintre autorii proiectului.

Totodată, autorii raportului spun că în ultima perioadă „au intervenit proiecte nocive care au avut drept scop legalizarea ilegalităţilor din sectorul bancar, inclusiv legea privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală”.

„Un element important din  perioada monitorizată a fost încheierea unui  memorandum pentru RM de către Consiliul director al FMI, în noiembrie 2016. Acest memorandum este dedicat în mare parte acestei problematici – sectorul bancar. Constatăm că, în această perioadă, a fost adoptat un nou cadrul legal ce ţine de sectorul bancar. Noile legi au fost adoptate la insistenţa partenerilor de dezvoltare. Problema este că mulţi dintre indicatorii stabiliţi în memorandum sunt tărăgănaţi şi daţi peste cap. Posibil să fie un dialog foarte complicat în următoare misiune.  E o problemă şi cu transparenţa. E mare şi va crea, probabil, dificultăţi în dialogul cu FMI”, mai spune Veaceslav Negruţa.

Modalitate de investigare a fraudelor bancare este un alt capitol din raportul prezentat. „Avem situaţia cu investigarea fraudelor bancare. Pe diferite episoade, pe diferite elemente au fost anumite probleme. Este vorba despre spălătorie şi am avut cazul cu judecătorii reţinuţi, unde nu vedem finalitate. Este ciudat că mai multe elemente sunt puse într-o oală şi prezentate drept deconspirarea furtului miliardului. Noi constatăm că investigarea episodului furtului miliardului încă nici nu a început. Investigarea va începe atunci când raportul Kroll 1 va fi luat în seriozitate de către autorităţi şi vor începe a descoase fila cu fila, constatare după constatare. După asta, va începe investigarea furtului miliardului furat, pentru că acolo sunt anumiţi actori, anumite transferuri şi operaţiuni. Din păcate, noi vedem o relaxare din partea instituţiilor de urmărire şi de investigare după ce banii au fost convertiţi în datorie de stat. Acest lucru a fost o greşeală”, a explicat fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţa.

Expertul economic de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă, unul dintre autorii raportului prezentat astăzi, a menţionat că urmează să fie stabilită suma care trebuie recuperată, dar şi alte elemente alte acestei fraude bancare, care nici astăzi până nu sunt clare.  

„Pentru a simplifica înţelegerea, am făcut un tabel unde am descris despre cinci timpuri de bani care trebuie să fie recuperaţi. Este vorba de banii fraudaţi de un anumit grup şi de alte companii care au acţionat concertat. Alte trei tipuri de bani sunt cei care au fost investiţi în cele trei bănci, banii oferiţi sub forme de credite cu probleme”, a explicat expertul.  
   
 „În acest proiect, am încercat să urmăresc în ce măsură Procuratura Generală şi Procuraturile specializate au pus corect mizele în procesul de investigare a furtului miliardului, dacă au stabilit corect ţintele pe  care să le investigheze. Spre surprinderea sau nesurprindere mea, am constat că nu întotdeauna mizele au fost alese corect. În atenţie Procuraturii nu se află acele garanţii de stat, care azi ajung să fie puse pe umerii noştri. Procurorii au spus că nu există astfel de anchete. Un alt subiect ţine de implicarea judecătorilor în procesul de legalizare a furturilor”, a declarat jurnalista Mariana Raţă.

Lilia Carasciuc, director executiv al Transparency International Moldova a menţionat că „guvernanţii au raportat partenerilor externi că şi-au îndeplinit angajamentele, dar realitatea nu este chir aşa. Se încearcă mimarea unei investigaţii, dar în aşa fel ca să nu fie atinse cercurile oligarhice. Cu fiecare zi de întârziere a unei investigaţii reale scad şansele de recuperarea a banilor”.

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI