Noua lege a băncilor: Aproape ruptă de trecut, dar încă nepotrivită pentru viitor

Noua lege a băncilor: Aproape ruptă de trecut, dar încă nepotrivită pentru viitor
Sursa: www.mold-street.com Foto: jurnal.md 01.07.2017 11:36
În contextul măsurilor de reformare a sectorului bancar, dar şi transpunerii directivelor europene asumate prin Acordul de Asociere cu UE, Banca Naţională a Moldovei (BNM) a elaborat o nouă lege privind activitatea băncilor.

Deşi necesar şi binevenit, proiectul acestei legi aprobat recent în şedinţă de Guvern conţine şi o serie de riscuri ce pot genera abuz şi corupţie, dar şi unele prevederi contrare legislaţiei actuale, după cum rezultă din expertiza anticorupţiei elaborată de CNA, scrie mold-street.com.

Moldova – unica ţară europeană ce aplică principii bancare vechi de 30 de ani

Elaborarea unei noi legi de către BNM ce urmează să substituie Legea instituţiilor financiare a avut loc din două considerente majore ce vizează aducerea legislaţiei autohtone la standarde internaţionale şi anume:

•    transpunerea Directivei 2013/36/UE din 26 iunie 2013 şi a Regulamentului 575/2013 din 26 iunie 2013, acte incluse în Acordul de Asociere RM-UE şi, respectiv, în Planul Naţional de Implementare a Acordului de Asociere

•    transpunerea prevederilor Standardelor Basel III aferente cerinţei de capital şi, totodată, reglementarea la nivelul actului legislativ a tratamentului prudenţial al diferitelor riscuri (de credit, de piaţă, operaţional ş.a.) pentru calculul expunerilor ponderate la risc.

„Adoptarea acestei legi este următoarea etapă de reformare a sectorului bancar. Doar Moldova din toate ţările europene rămăsese să utilizeze principii de supraveghere bancară care aveau deja circa 30 de ani, adică principiile Basel I iar prin adoptarea acestui proiect de lege vom trece la principiile Basel III”, a afirmat vice-guvernatoarea Cristina Harea după ce proiectul a trecut aprobarea Guvernului.

Chiar dacă proiectul a venit din raţiunea racordării la legislaţia comunitară, la promovarea proiectului, BNM nu a respectat prevederile Regulamentului privind mecanismul de armonizare a legislaţiei Republicii Moldova cu legislaţia comunitară şi nu a întocmit “tabelul de concordanţă, folosit pentru a demonstra compatibilitatea unui act normativ naţional cu legislaţia comunitară, care însoţeşte în mod obligatoriu actul normativ pe întreg parcursul circulaţiei sale, până la adoptarea sa, după caz, de către Guvern sau Parlament". Respectiv în aşa mod este mult mai dificil de înţeles trasabilitatea preluării directivelor repective în legislaţia naţională.

De la Basel I direct  la Basel III

Lipsa de capacitate a autorităţilor din trecut de a fi în pas cu rigorile internaţionale face ca acum Moldova să sară direct de la principiile Basel I valabile la moment, la principiile Basel III. Astfel, proiectul Legii vine cu propunerea ca băncile să aibă un capital intern care, în funcţie de riscurile la care sunt sau pot fi expuse, este adecvat ca distribuţie, calitate şi cantitate. De asemenea, „băncile vor aplica strategii şi procese de evaluare şi menţinere a caracterului adecvat al capitalului lor intern. Aceste reguli fac parte din Pilonul II din Standardele Basel III şi, indiscutabil, vor fi o noutate pentru supraveghetor şi băncile din Republica Moldova”.

În pofida saltului de la Basel I la Basel III, BNM dă asigurări că băncile moldoveneşti vor fi capabile să se conformeze normelor întrucît „au fost efectuate mai multe studii şi exerciţii de impact asupra sectorului bancar în cazul aplicării noilor cerinţe de capital, lichiditate şi levier financiar, iar rezultatele acestor evaluări sunt pozitive şi în perspectiva momentului în care BNM planifică ca noul cadru legislativ să intre în vigoare – toate băncile din Republica Moldova se vor confirma noilor reguli şi limite prudenţiale, iar aport suplimentar de capital nu va fi necesar”.

Basel III - mai multă siguranţă, dar şi mai multe presiuni pe profitul băncilor

O altă noutate ce rezidă din transpunerea prevederilor Standardelor Basel III este că la calculul expunerilor ponderate la risc băncile vor fi obligate să ia în calcul mai multe riscuri, inclusiv riscul de piaţă sau operaţional şi nu doar riscul de credit aşa cum este în prezent, ceea ce va constitui o responsabilizare a acţionarilor şi o presiune în plus asupra capitalurilor băncilor.

Deşi din perspectiva normelor prudenţiale şi a minimizării riscurilor, implementarea principiilor Basel III este benefică, acest fapt aduce şi noi provocări importante pentru instituţiile bancare, inclusiv un posibil apetit şi mai redus de creditare a economiei. 

După cum se arată într-o analiză a Asociaţiei Romane a Băncilor despre introducerea principiilor Basel III în Romania „noile reglementări ar putea determina scăderea interesului instituţiilor de credit privind finanţarea, reprezentând o provocare inclusiv în ceea ce priveşte capacitatea industriei bancare de a realiza profit. O provocare o reprezintă adaptarea grupurilor financiar bancare la cerinţele de solvabilitate şi lichiditate impuse de prevederile Basel III, care ar putea conduce la restrângerea expunerilor şi schimbarea modelului de business”.

Alte precizări sau elemente de noutate importante introduse prin noua lege şi menţionate de BNM vizează:

•    din punctul de vedere al cerinţelor administrative şi organizaţionale, proiectul Legii repetă prevederile existente în legislaţia actuală, dar şi le consolidează ţinând cont de principiile de guvernanţă internă aplicabile la nivel internaţional. Astfel, cerinţele aferente calităţii acţionariatului rămân a fi aceleaşi din actuala Lege a instituţiilor financiare.

•    pentru a asigura realizarea eficientă a competenţelor supraveghetorului şi consolidarea guvernanţei corporative în bănci, proiectul Legii dispune unele derogări de la Legea privind societăţile pe acţiuni, în special, ce ţine de atribuţiile adunării generale a acţionarilor, consiliului şi organului executiv, precum şi excluderea comisiilor de cenzori în cazul băncilor din Republica Moldova din lista organelor de control al bancilor.

•    comparativ cu legislaţia în vigoare, proiectul vine cu o gamă largă de drepturi şi atribuţii pentru BNM în ceea ce ţine de procesul de evaluare şi supraveghere a societăţilor de credit (SREP) şi continuă promovarea ideii de mărire şi diversificare semnificativă a sancţiunilor şi măsurilor sancţionatoare posibile de aplicat. În special, BNM ar trebui să aibă competenţa de a aplica sancţiuni administrative pecuniare suficient de mari pentru a contrabalansa beneficiile preconizate şi pentru a avea un efect de descurajare, inclusiv pentru bancile mai mari şi managerii acestora.

Sintagme ambigui – riscuri de abuzuri şi corupţie

În acelaşi timp, Raportul de expertiză anticorupţie elaborat de CNA scoate în evidenţă mai multe riscuri ale acestui proiect de lege aşa cum este promovat în redacţia actuală.

Astfel, pe parcursul proiectului “au fost identificate sintagme şi norme ambigui care pot genera aplicarea eronată a prevederilor sau ar putea fi interpretate în sensul aplicării în mod convenabil a proiectului”. Totodată, CNA are de obiectat şi asupra împuternicilor şi derogărilor de la legislaţie prevăzute “acestea fiind abuzive şi inacceptabile în redacţia actuală a proiectului”.

Sunt evidenţiate aspectele legate de:

•    oportunitatea băncilor de a implica în activitatea bancară terţe persoane neautorizate;

•    acordarea dreptului BNM de a respinge acordarea licenţei în mod nejustificat,

•    condiţiile vagi pentru deschiderea unei sucursale pe teritoriul altor state; 

•    impunerea băncilor de către BNM a unor restricţii cu privire la instrumentele de remunerare în mod arbitrar în lipsa unor argumente plauzibile; 

•    utilizarea unor cuvinte ce generează incertitudini cu privire la procesul de efectuare a auditului băncii; 

•    nu este definit care este organul de executare şi ce presupune un document executoriu, deşi autorul operează cu asemenea noţiuni.

De exemplu, art. 39 al proiectului ce vizează Politica de remunerare a băncilor stabileşte că „Banca Naţională a Moldovei poate impune restricţii cu privire la tipul şi caracteristicile instrumentelor de remunerare variabile sau poate interzice utilizarea unor astfel de instrumente, atunci când consideră necesar”. 

Norme ce legalizează dreptul BNM de a comite de abuzuri

Potrivit expertizei CNA, „Sintagma „atunci când consideră necesar" este discreţionară şi poate servi drept temei pentru BNM de a impune restricţii cu privire la instrumentele de remunerare în mod arbitrar în lipsa unor argumente plauzibile. Respectiv norma va legaliza orice abuz din partea BNM admis prin imixtiunea în politica de remunerare a băncilor”.

Un alt exemplu de formulări ambigue şi neclare vizează art. 19 al legii referitor la motivele de respingere a cererii de acordare a licenţei. Astfel, alineatul 2 al articolului prevede că BNM „nu examinează cererea de eliberare a licenţei în contextul necesităţilor economice ale pieţei”.

Or, în condiţiile în care nu se oferă o descifrare clară a sintagmei necesităţilor economice ale pieţei, aceasta poate fi percepută ca o condiţie arbitrară de respigere a cererii de acordare a licenţei, iar potrivit Raportului CNA în acest caz riscurile decurg din faptul că „în dependenţă de interesele promovate, vor fi create condiţii adaptate respectivelor interese, iar tragerea la răspundere a persoanelor ce au întreprins asemenea acţiuni va fi imposibilă, pe motiv ca norma legalizează comiterea unor asemenea abuzuri”.

Prevederi pe contransens cu legislaţia în vigoare

Totodată, Raportul anticorupţie identifică şi unele prevederi din proiect ca fiind în contradicţie cu prevederile legale. Astfel, deşi art.1 alin.(2) din Legea nr.451-XV din 30.07.2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător prevede că toate aspectele legate de licenţierea genurile de activitate pe piaţa financiară bancară şi nebancară urmează a fi prevăzute de legile ce reglementează expres aceste genuri de activitate, în proiect, procedura de licenţiere este prevăzută evaziv, fiind stabilit că cerinţele de licenţiere vor fi stabilite prin actele normative ale BNM.

În aceeaşi ordine de idei, contrar prevederilor Codului penal şi contravenţional, „autorul încearcă să instituie atribuţii de control şi sancţionare pentru BNM, ceea ce reprezintă o metodă de eludare a cadrului legal şi stabilire a unor atribuţii abuzive printr-o lege specială”.

BNM vrea ca propriile decizii de oportunitate să reprezinte un adevăr absolut

De asemenea se identifică tentativa de a deroga de la prevederile Legii privind contenciosul administrativ, fiind atribuit „abuziv dreptul BNM de a fi unica autoritate în măsură să se  pronunţe asupra considerentelor de oportunitate, a evaluărilor şi analizelor calitative care stau la baza emiterii actelor sale privind aplicarea sancţiunilor, măsurilor sancţionatoare şi a altor măsuri, ceea ce va prejudicia desfăşurarea unui proces de judecată echitabil”.

Privit din altă perspectivă, dorinţa BNM de a fi “singura autoritate în măsură să se pronunţe asupra considerentelor de oportunitate” arată în mod indirect şi lipsa de încredere în sistemul de justiţie din Republica Moldova. Or, BNM a avut în trecut experienţe prin care anumite acţiuni şi decizii ale sale au fost sabotate prin decizii dubioase ale instanţelor judecătoreşti. 

Pe de altă parte, înăsprirea sancţiunilor pentru responsabilii şi deţinătorii de interese cheie din bănci în cazul încălcărilor este una necesară dacă luăm în considerare faptul că în contextul Furtului Miliardului şi a altor scheme cu utilizarea creditelor bancare în cele mai multe cazuri cei care au admis fărădelegile au reuşit să scape basma curată. Problema însă, după cum e punctată şi în expertiza CNA, este că unele măsuri propuse în redacţia actuală a proiectului merg pînă la cealaltă extremă astfel încît ar putea avea de suferit oameni de bună credinţă de potenţiale abuzuri.

În concluzie, deşi necesar, proiectul promovat de BNM are mai multe ambiguităţi şi prevederi pe contrasens cu legislaţia ce riscă să afecteze setarea unor reguli de joc corecte în sectorul bancar. Însă pînă la adoptarea finală a documentului lucrurile mai pot fi ajustate, iar cei responsabili sunt obligaţi să impună mai multă claritate şi să găsească un optim rezonabil între lipsa şi excesul de reglementare.

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI