Ce caută în statistici 95.800 de copii, aflaţi peste hotare?

De exemplu pe 31 mai 2017, Biroul Naţional de Statistică a difuzat un comunicat despre situaţia copiilor din Moldova în care indica că la 1 ianuarie 2017 în ţară erau 681.300 de copii cu vârsta până la 18 ani.

Datele recensamântului efectuat de BNS arată însă că în 2014 în Republica Moldova erau 585.449 de copii cu vârsta de 0-17 ani, adică apare o diferenţă de circa 96.000 de copii.

Ala Negruţa, director general adjunct al BNS, explică aceste diferenţe majore prin faptul că datele publicate de către BNS privind numărul copiilor de pâna la 18 ani "au la bază statistica curentă a populaţiei, ce presupune calcularea populaţiei stabile” (persoane cu viză de resedinţă în Moldova). 

"Datele din cadrul RPL 2014 (585.500) includ doar persoane prezente în tară la momentul recenzării, ce se echivalează cu populaţia de facto. Astfel, diferenţa de 95.8 mii copii sunt de fapt copiii care se află în afara ţării. Ambele cifre sunt corecte doar că reflecta diferite situaţii demografice", a declarat pentru Mold-Street oficialitatea.

Numărul locuitorilor scade de 100 ori mai rapid decât arată datele oficiale

Potrivit datelor ajustate ale recensământului din 2014, populaţia Republicii Moldova constituia aproximativ trei milioane de oameni în 2014, înregistrând o scădere de circa 11,4% faţă de recensământul realizat în 2004 şi de 18% faţă de recensământul realizat în 1989.

Totodată din numărul total al populaţiei, aproximativ 210.000 nu sunt rezidenţi. Aceste rezultate ar trebui să ducă la o revizuire radicală a mai multor indicatori economici, dar şi a unor politici ale statului, constată un grup de economişti de la Banca Mondială în studiul "Recensământul populaţiei din 2014 şi impactul asupra unor indicatori cheie".

Potrivit lor, rezultatele recensămintelor din 2014 şi 2004, arată că populaţia Moldovei s-a redus în medie cu 1,2% anual în perioada 2004-2014, în timp ce potrivit datelor utilizate oficial de BNS, declinul anual constituie doar 0,01%.

Adică numărul real al locuitorilor scade de 100 ori mai rapid, decât ne arată statisticile oficiale.

"Presupunând continuarea dinamicii populaţiei din recensăminte, în perioada 2014-16, populaţia Moldovei ar trebui să fie 2,921 mlioane în 2016, faţă de 3,55 mlioane (diferenţă de 21,5%) – numărul oficial folosit de BNS, influenţând indicatorii pe cap de locuitor şi poziţia Moldovei în clasamentele globale", se arată în studiu.

PIB mai mare cu 21,7%

Conform noilor date cu privire la populaţie din recensăminte, nivelurile absolute şi creşterea indicatorilor statistici pe locuitor sunt mai mari decât se credea.

Experţii Băncii Mondiale susţin că utilizând datele recensământului, comparate cu datele folosite în prezent de BNS, se obţin următoarele rezultate pentru patru indicatori selectaţi:

În 2016, PIB nominal pe locuitor în dolari ar trebui să fie cu 21,7% mai mare faţă de estimările curente ale BNS: 2.311 de dolari conform datelor recensământului faţă de 1.900 dolari conform datelor actuale.

În 2015, venitul naţional brut (VNB) pe locuitor calculat prin metoda Atlas (o metodă specială de calcul) ar trebui să fie cu 20% mai mare decât sugerează datele actuale: 2.690 dolari conform populaţiei din recensământ faţă de 2.240 dolari conform datelor actuale.

În perioada 2004-2014, conform datelor recensământului, creşterea medie reală a consumului gospodăriilor pe locuitor constituia 6,6%, ce reprezintă o diferenţă cu 1,2% mai mare decât estimările bazate pe datele actuale.

În perioada 2004-2014, conform datelor recensământului, creşterea medie reală a PIB pe locuitor era cu 1,1 puncte procentuale mai mare decât sugerează datele actuale ale BNS: 5,9% faţă de 4,8%. 

Un alt rezultat al aplicării datelor recensământului populaţiei este îmbunătăţirea considerabilă a poziţiei Moldovei în clasamentele internaţionale.

Conform datelor pentru perioada 2004-2014, creşterea reală a PIB pe locuitor în Moldova se situează cu mult peste media regiunii Europa şi Asia Centrală (ECA) şi peste nivelul ţărilor cu venituri medii-mari.

Totuşi în pofida avansării substanţiale în clasamente, performanţa Moldovei în valori absolute pe locuitor se mentine la limitele inferioare.

Singurele statistici fiabile ale populaţiei sunt ale recensământului din 1989

Economiştii de la Banca Mondială consideră că statisticile naţionale trebuie să fie uniformizate pentru a reflecta realităţile noi din ţară.

Ei spun că BNS nu dispune în prezent de metodologii şi capacităţi adecvate pentru colectarea datelor cu privire la migraţie şi întâmpină dificultăţi la colectarea statisticilor vitale. Respectiv rezultatele recensămintelor din 2004 şi 2014 nu au fost reflectate în statisticile curente.

"În consecinţă, unicele statistici fiabile ale populaţiei sunt rezultatlele recensământului din 1989. Între timp, noile date cu privire la populaţie ar putea avea implicaţii asupra multor aspecte ale vieţii economice şi sociale, dincolo de indicatorii macroeconomici pe cap de locuitor discutaţi anterior şi, prin urmare, asupra deciziilor aferente politicilor economice", se arată în studiu.

Finanţarea pentru sănătate şi educaţie se poate reduce

De exemplu, acestea ar putea afecta sectoarele sănătăţii şi educaţiei. Or finanţarea acestor sectoare depinde de numărul de pacienţi sau elevi. La fel de aceste date ar urma să ţină cont şi la deciziile de politici fiscale.

Mai mult! Discrepanţele se amplifică în timp, astfel îmbunătăţirea preciziei şi fiabilitatăţii datelor statistice devine critică în procesul decizional.

De notat că autorităţile se arată pregătite să lucreze împreună cu Banca Mondială şi Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie în direcţia îmbunătăţirii calităţii statisticilor cu privire la populaţie prin integrarea ultimelor date ale recensământului în statisticile utilizate oficial. Când va începe munca în această direcţie nu este clar.

Datele incorecte se pot transpune şi în politici incorecte

Economistul Stanislav Madan, şeful Departamentului studii de piaţă şi cercetări de la Business Intelligent Services susţine că numărul populaţiei şi indicatorii derivaţi per capita servesc drept bază pentru numeroase politici publice şi din păcate datele incorecte se pot transpune şi în politici incorecte, pentru că de cele mai multe ori eşuarea planificării duce la planificarea eşecului.

"Faptul că BNS operează şi la moment cu seriile de date pentru populaţie încă de la Recensământul din 1989 distorsionează realitatea socio-economică. De exemplu, datele eronate privind distribuţia populaţiei în profil teritorial poate afecta alocarea echitabilă a resurselor în aşa domenii precum sănătate, asistenţă socială sau educaţie, precum şi promovarea unor politici de dezvoltare regională echilibrate", a declarat expertul.

Totodată el spune că "revizuirea unor indicatori în contextul datelor Recensământului este de actualitate din două motive principale:

• pentru a estima mai realist impactul unor politici din trecut şi a face concluzii mai relevante 
• pentru efectuarea unor prognoze mai obiective în situaţii precum proiecţiile din Cadrul Bugetar pe Termen Mediu sau elaborarea unor politici sectoriale.

Însă o altă problemă în acest context este că în percepţia publică datele Recensământului din 2014 se bucură de o credibilitate limitată, ceea ce face să perpetueze starea de incertitudine asupra unor întrebări fundamentale pentru statul Republica Moldova: cîţi mai suntem şi cîţi mai contăm?".