Toate PET-urile din Moldova, deşeuri care rămân în mare parte după consumul băuturilor răcoritoare, pot fi reciclate în jumătate de an. Problema majoră constă însă în faptul că nu are cine să le colecteze şi să le sorteze, afirmă Vasile Bejenari, fondatorul companiei Gelibert, producător de băuturi răcoritoare din Republica Moldova. Declaraţia a fost făcută în cadrul conferinţei de presă „Daunele de milioane ale reducerii taxei ecologice”, la care au participat mai mulţi producători autohtoni.

În cadrul conferinţei, participanţii au tras un semnal de alarmă referitor la faptul că timp de mai mulţi ani autorităţile au colectat taxe ecologice, însă o infrastructură care să permită soluţionarea problemei deşeurilor din Moldova nu a fost creată. 

Potrivit preşedintelui Asociaţiei producătorilor de conserve “Speranţa Con”, pe parcursul a zece ani în bugetul de stat au ajuns circa 2,5 miliarde de lei, bani suficienţi pentru crearea unei infrastructuri necesare pentru colectarea, sortarea, reciclarea şi utilizarea deşeurilor.

Totodată, ultimele iniţiative legislative, şi anume modificările propuse la Legea nr. 1540 din anul 1998, ar duce la pierderi de aproximativ 70 de milioane de lei din bugetul de stat, bani care ar putea totuşi soluţiona problema. 

INIŢIATIVA LEGISLATIVĂ

La 1 ianuarie 2017 a intrat în vigoare un nou mecanism de calcul al taxei pentru mărfurile care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului. Acest mecanism propus prevede faptul că agenţii economici trebuie să plătească o taxă pentru ambalajele în care sunt achitate mărfurile lichide, în funcţie de capacitatea ambalajului. Pentru mărfurile solide, împachetate în acelaşi tip de ambalaj, nu a fost creat un mecanism, deşi efectul de poluare adus mediului este acelaşi. 

În luna martie a anului curent au fost propuse alte modificări legislative, care prevăd o reducere a cotelor taxelor, dar şi scutirea agenţilor economici de la plata pentru poluarea mediului, de la 1 ianuarie 2017, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Cea de-a doua propunere a fost inclusă în proiectul de modificări pe data de 23 martie curent, în cadrul şedinţei Comisiei parlamentare administrare publică, dezvoltare regională, mediu şi schimbări climatice. Propunerea vine cu doar o zi înainte ca parlamentarii să aprobe proiectul de lege în a doua lectură. Iniţiativa legislativă prin care agenţii economici să fie scutiţi de la plata taxelor pentru mărfurile care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului ar fi diminuat bugetul statului cu 35 de milioane de lei, la acel moment, iar reducerea cotelor taxei pentru poluarea mediului ar fi redus încasările adunate la acest capitol cu până la 30 la sută sau cu până la 3 milioane de lei lunar. 

Proiectul, ajuns spre promulgare la Preşedinţie, a fost întors înapoi spre reexaminare pe data de 27 aprilie a anului curent. Deputaţilor şi autorului proiectului - Ministerul Finanţelor - le-a fost atrasă atenţia la faptul că bugetul de stat ar avea de suferit considerabil.

Totuşi, la aproape două luni de la acest moment, schimbări nu au fost propuse nici de autor, nici de deputaţii din Parlament.

Totodată, valoarea pierderilor pe care o poate înregistra statul se majorează pe zi ce trece cu aproape la 400 de mii de lei. În cazul în care modificările propuse în luna aprilie vor intra în vigoare la finele lunii iunie, pierderile din venitul neîncasat al bugetului de stat ar putea depăşi 70 de milioane de lei. Dacă se va mai întârzia încă cu jumătate de an şi nicio acţiune nu va fi întreprinsă, valoarea pierderilor ar putea ajunge la 140 de milioane de lei. 

Acum proiectul urmează a fi discutat în cadrul Comisiilor Parlamentare, motiv pentru care am mai putea aştepta o minune care să soluţioneze problema ecologică a deşeurilor nereciclate. 

Construcţia unei uzine de prelucrare a deşeurilor costă aproximativ 20 de milioane de euro. Această sumă reprezintă încasările la buget  - plată pentru mărfurile care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului pentru 2-3,5 ani. În loc să fie construită o astfel de uzină, cu aproximativ aceeaşi sumă s-a propus extinderea gunoiştii de la Ţinţăreni, fapt care doar va înăspri situaţia. 

AVEM POSIBILITATEA SĂ RECICLĂM, DAR NU ARE CINE SĂ COLECTEZE

PET-urile le vedeţi peste tot şi, de obicei, lumea îşi închipuie că cei mai mari dăunători ai mediului sunt producătorii băuturilor răcoritoare, a declarat Vasile Bejenari, fondatorului Gelibert, în cadrul conferinţei de presă. Cu toate acestea, el spune că în Republica Moldova, de mai mulţi ani, există o uzină de prelucrare a PET-urilor. Aceasta se află la Peresecina şi are capacitatea de a prelucra materialul poluant utilizat în ţară pe parcursul unui an în doar jumătate de an sau mai puţin. Cu toate acestea, o infrastructură care să permită colectarea şi sortarea ambalajului din polimeri pur şi simplu nu există. 

Desigur, din punct de vedere economic, şi-ar dori taxe mai mici pentru mărfurile care în procesul de producţie cauzează poluarea mediului, însă în situaţia în care Legea deşeurilor intră în vigoare la începutul anului viitor, daunele financiare pe care le-ar putea întâlni producătorii ar fi şi mai mari. Aceştia vor fi nevoiţi să recicleze ambalajele poluante, iar o infrastructură în acest sens nu există. Nu există nici mecanismul care prevede cum exact acest proces ar trebui să se desfăşoare.

„Eu fac exporturi în România şi ştiu că importatorul din România achită din start taxe, după care lui i se rambursează taxa exact cât prevede contractul pe care îl are cu firma care culege PET-ul din împrejurimile oraşului. În Republica Moldova au existat tentative de colectare a PET-urilor. Vedem coşuri speciale unde se colectează materiale din plastic. Asemenea tentative au fost şi la Bălţi, doar că nu au avut rezultate”, a declarat Vasile Bejenari. Fondatorul Gelibert susţine că trebuie creat un mecanism în acest sens. 

MODIFICĂRI PRIELNICE IMPORTATORILOR

Dorinţa de a modifica Legea  în grabă şi de a reduce volumul încasărilor la bugetul de stat poate acţiona doar spre binele importatorilor, care vor simţi o reducere semnificativă a costurilor. În contextul în care există deja o balanţă comercială negativă, politica de înlesnire a accesului mărfurilor de import este una distructivă şi anti-statală, care va duce neapărat la reducerea volumului de producţie a producătorilor autohtoni şi la reducerea în timp a locurilor de muncă din cadrul companiilor.

Astăzi pe mai multe segmente de pe piaţă produsele de import domină şi asta vorbeşte despre faptul că importatorii au condiţii favorabile pe piaţa Republicii Moldova. Este vorba despre segmente precum caşcavaluri, iaurturi, băuturi nealcoolice, maioneză, ketchup şi multe alte tipuri de produse. Aceste produse nu au neapărat şi preţuri mai mici. 

SEMNAL DE ALARMĂ 

Prin intermediul acestei conferinţe de presă, companiile participante trag un semnal de alarmă şi solicită autorităţilor să îşi asume responsabilitatea, cel puţin, pentru viitorul mediului ambiant din ţară şi, până la introducerea mecanismelor eficiente ce vor permite sortarea, reciclarea şi utilizarea deşeurilor, să păstreze cotele taxelor pentru mărfurile care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului.