Ultimele luni subiectul salariilor cadrelor didactice a ţinut capul de afiş al opiniei publice, mai ales după revendicările sindicatelor de ramură de creştere a salariului de funcţie în educaţie cu 50% şi respectiv după o serie de proteste în faţa Guvernului organizate de profesori.

Autorităţile încearcă pe diverse căi să liniştească spiritele. Una dintre acestea este proiectul de lege privind remunerarea bazată pe performanţă, propus recent de către Ministerul Educaţiei, care însă va aduce beneficii neînsemnate, iar în unele cazuri dascălii vor fi chiar în minus, scrie Mold-Street.

Moldova în 2021, fără profesori

Însă pe lângă presiunea străzii, o schimbare în sistemul de salarizare din educaţie este necesară având în vedere evoluţia din ultimii ani, unde doar aproximativ 10% din totalul absolvenţilor cu profil educaţie devin profesori, iar numărul de persoane noi care intră în sistem în fiecare an este, în medie, de 4-5 ori mai mic timp decât numărul celor care îl părăsesc.

Prin urmare, constată Ministerul Educaţiei, în cazul în care nu va exista o creştere semnificativă a numărului de cadre didactice noi care intră în sistem în următorii 5 ani, către anul 2021, Republica Moldova ar putea rămâne fără profesori, în condiţiile în care peste 41% din cadre didactice vor atinge vârsta de pensionare. 

Reieşind din contextul de mai sus, dezvoltarea unui sistem nou de salarizare pentru cadrele manageriale şi didactice din instituţiile de învăţământ general a fost aşteptat cu mare interes din partea tuturor celor implicaţi în procesul educaţional. Totuşi, documentul publicat de Ministerul Educaţiei pe 24 martie spre consultări publice pare departe de aşteptările cadrelor didactice şi conţine mai multe neclarităţi.

Proiect cu statut incert

În primul rând, sistemul de remunerare în bază de performanţă al cadrelor didactice şi de conducere din sistemul de învăţământ general prezentat de minister nu este ancorat în nici un fel în cadrul legal existent în ţară, documentul neavând statut nici de proiect de lege sau hotărâre de Guvern. 

Pe de o parte, documentul conţine prevederi care în opinia mai multor persoane ar contravine Codului Educaţiei şi/sau Codului Muncii, iar pe de altă parte nu este făcută nici o analiză comparativă a diferenţelor de salarii faţă de sistemul actual ce ar rezulta dintr-o eventuală implementare a noului sistem de salarizare, motiv pentru care EuroPass a decis să realizeze acest lucru pentru a aduce la cunoştinţa publicului în măsura informaţiilor disponibile.

Potrivit autorilor, sistemul de remunerare bazat pe performanţă este corelat cu generarea motivării cadrelor didactice şi de conducere, echilibrarea volumului de lucru, recunoaşterea performanţei şi creşterea flexibilităţii sistemului educaţional, iar implementarea completă a acestuia include 4 etape: 

- Stabilirea atribuţiilor şi responsabilităţilor angajaţilor, 

- Determinarea cadrului de competenţe,

- Respectarea procedurilor de selectare şi evaluare, 

- Evaluarea performanţei.

Astfel, potrivit noului sistem propus salariul de bază va depinde de gradul de calificare al profesorului şi este stabilit pentru 35 de ore de lucru săptămânal.

Pe lângă salariul de bază este inclus şi bonusul lunar pentru experienţă în muncă, care se propune a fi în sumă fixă şi depinde inclusiv şi de nivelul de calificare al profesorului.

 
Pe de altă parte, modelul actual de salarizare în educaţie este reglementat de:
  1. Legea Nr. 355 din 23.12.2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar.
  2. Hotărârea Nr. 381 din 13.04.2006 cu privire la condiţiile de salarizare a personalului din unităţile bugetare.
De majorări semnificative s-ar bucura doar 10% din profesori

Potrivit condiţiilor actuale, salariul lunar al unui profesor cu studii superioare porneşte de la salariul de funcţie de 2.955 lei, la care se mai adaugă în funcţie de gradul didactic 30% (gradul II), 40% (gradul I) şi 50% gradul superior. De asemenea, sporul pentru vechimea în muncă variază de la 10% adaos la salariu pentru experienţă de la 2 la 5 ani până la 30% aplicat pentru o experienţă de peste 20 de ani.
Reieşind din aceşti parametri, din tabelul de mai jos putem desprinde următoarele:

• Salariile profesorilor fără grad didactic, inclusiv tinerii specialişti, ar creşte nesemnificativ, asta chiar dacă tot autorităţile constată că doar 1 din 10 absolvenţi cu profilul educaţie se înrolează în sistem. De asemenea, nu este clar dacă se păstrează facilitatea actuală pentru tinerii specialişti prin care în primii trei ani de activitate pedagogică, norma didactică se reduce la 75%, cu calcularea salariului lunar în cuantumul stabilit pentru norma didactică integrală.

• Salariile profesorilor cu grad didactic II ar urma să crească în medie cu 14-17% faţă de nivelul actual.

• Salariile profesorilor cu grad didactic I ar creşte mai semnificativ în medie cu circa 40%.

• Cel mai mult s-ar majora salariile profesorilor cu grad didactic superior între 80 şi 90%.

Potrivit autorilor proiectului, de salarii majorate semnificativ ar urma totuşi să se bucure, în medie, doar 1 din 10 profesori, întrucât calculele pornesc de la premiza că distribuţia cadrelor pe grade va rămâne una “sănătoasă”, unde profesorii fără grad didactic reprezintă 20-30%, profesorii cu grad didactic 2 sunt 60-70%, profesorii cu grad didactic 1 constituie 10%, iar profesorii cu grad didactic superior - 1%. În aceste condiţii rămâne de văzut câţi dintre cei cu gradele 1 şi superior vor reuşi să-şi păstreze acest statut. 

Pentru implementarea noului sistem de salarizare, potrivit autorilor, ar fi necesar un efort adiţional din partea bugetului de 260 milioane lei anual, iar de această schimbare ar fi afectate un număr de 26.000 cadre didactice.

Toţi profesorii ar trebui să se recalifice

Însă surprizele pentru profesori nu se opresc aici. Concepţia autorilor proiectului prevede schimbarea modalităţii de obţinere a gradelor didactice, iar potrivit acestora “nici o creştere salarială nu poate avea loc fără schimbarea esenţei gradelor didactice şi recalificare cadrelor didactice care deţin aceste grade”. Cu alte cuvinte, se subînţelege că toţi profesorii ar urma să se recalifice, indiferent de gradul didactic actual deţinut, în vedere trecerii la noul sistem.

De asemenea, multe nedumeriri în rândul profesorilor pare să fi trezit şi repartizarea celor 17 ore săptămânale adiţionale la cele 18 ore de predare, care au fost structurate în funcţie de nivelul de calificare al profesorilor. 
Comentariile şi întrebările puse de utilizatori pe paginile particip.gov scot la lumină o serie de neajunsuri ale reformei de salarizare în educaţie: 

• ”De ce este un dezechilibru la numărul de ore necesar pentru pregătirea orelor de curs, adică profesorul fără grad are nevoie de 9 ore, dar cel cu gradul superior doar 4”? 
• ”Profesorul fără grad NU TREBUIE să vorbească cu părinţii”.
• ”Şi daca nu am dirigenţie, nu voi avea 35 ore complete (şi nici salariu corespunzător), chiar dacă voi face 18 ore în auditoriu”.
• ”Profesorul fără grad nu are voie sa pregătească elevii pentru competiţii, iar celui cu grad superior i se limitează efortul la doar o ora săptămânal”.
• ”Cercetarea în educaţie, la fel ca şi dezvoltarea standardelor metodologice o vor face DOAR 1% din toate cadrele didactice - cele cu grad superior - conform estimărilor p.8.1.2”. 
• ”Creşterea performanţelor unui cadru didactic se opreşte pe la vreo 40 de ani (circa 15 ani de stagiu), ca după pentru experienţa în muncă nu se acordă nici un bonus”.

Pentru directori, salarii mai mici

Însă poate cele mai multe nedumeriri provoacă abordarea faţă de directorii instituţiilor de învăţământ, care pe de o parte sunt împovăraţi cu nenumărate responsabilităţi, iar pe de altă parte, salariile unora dintre ei ar urma chiar să scadă, iar al altora ar putea fi mai mici decât ale profesorilor.

Chiar dacă potrivit autorilor proiectului “una din provocările majore ale sistemului educaţional din Moldova în contextul eficientizării operaţionale a instituţiilor constă în atragerea unor lideri puternici în calitate de conducători ai instituţiilor de învăţământ”, propunerile concrete ale acestora par să nu reziste provocării. Or, salariul de bază lunar al unui director se propune a fi de 9.800 lei cu condiţia unui coeficient al volumului de muncă de 100%, adică instituţia respectivă ar trebui să aibă mai mult de 100 de norme didactice depline, ceea ce este o raritate în cazul RM. 

O cercetare aleatorie a unor instituţii de învăţământ arată că chiar şi liceele cu 1200-1300 elevi au între 70 şi 80 de cadre didactice, adică salariul unui director cu peste o mie de elevi ar fi de 7.840 sau în cel mai bun caz 8.820 lei. Totodată, o bună parte din gimnazii au un umăr de norme didactice depline de sub 25, iar prin urmare salariul unui director dintr-o asemenea instituţie ar fi de 5.880 lei, adică mai puţin decât salariul de pornire al unui profesor de gradul didactic I.

De asemenea, salariile unor directori ar fi mai mici decât cele actuale, întrucât conform autorilor: „modelul propus nu necesită fonduri suplimentare pentru salariile directorilor, astfel încât se bazează pe redistribuirea fondurilor existente deja în sistem”, adică salariile unor conducători de instituţii vor fi mai mari decât acum, iar al altora mai mici. Este de notat că pentru directori se propune şi un bonus anual de performanţă, mărimea căruia poate varia de la 2,5 la 15% în funcţie de coeficientul volumului de muncă şi calificativul obţinut după ce va fi supus unei evaluări.

În acest context mai poate fi adăugat că în ultimii ani odată cu implementarea formulei ”Finanţarea urmează elevul” şi oferirii de autonomie instituţiilor de învăţământ în gestionarea resurselor, responsabilităţile directorilor au crescut substanţial. Aceştia au un spectru larg de atribuţii în management, administrare financiară, gestionare resurse IT, managementul resurselor umane, şi a infrastructurii. În condiţiile propuse la moment este greu de crezut că poziţia de director va fi una atractivă.

Şi profesorii fără grad didactic generează performanţă

Într-un comentariu pe pagina particip.gov.md cu referire la acest proiect, Simion Caisîn, rectorul Institutului de Formare Continuă, constată că “performanţa unui specialist este foarte subiectivă, fiecare se consideră mai performant, mai deştept, mai bun, mai competent, etc. ca cei din jur, dar atunci când ea (performanţa) va fi stabilită de directorul, care poate nici să nu fie pedagog? ... Acest indicator va aduce la conflicte permanente în colectivele pedagogice, va creşte corupţia, vor fi intrigi permanente. În altă ordine de idei, performanţa înaltă încă nu înseamnă deloc un impact înalt al rezultatului muncii cadrului didactic.

Datele confirmă că circa 20% din performanţa cea mai înaltă a elevilor sunt rezultatul muncii a cadrelor didactice fără grad. Performanţa nu înseamnă rezultatul muncii, ea este una din condiţiile, care probabil va aduce la un rezultat bun în viitor, iar salariul se plăteşte pentru rezultate concrete obţinute recent”. 

Totodată, potrivit lui Simion Caisîn, “Sistemul de remunerare în bază de performanţă” vine în contradicţie cu foarte multe prevederi ale Codului Muncii, Legii Salarizării, Codului Educaţiei ş. a., iar sistemul de remunerare al cadrelor didactice şi de conducere din sistemul de învăţământ general trebuie îmbunătăţit, deoarece nu aduce schimbări concrete în relaţia profesor-elev în sala de studii, acolo unde se produce rezultatul procesului educaţional. 

În opinia rectorului, propunerile Ministerului Educaţiei reprezintă ”un mod de a face valuri în tigaie” şi nu vor îmbunătăţi situaţia materială sau statutul angajaţilor în sistemul de învăţământ din Republica Moldova.