Radiografia Guvernului Filip: Afacerile, averile şi interesele viceminiştrilor

Radiografia Guvernului Filip: Afacerile, averile şi interesele viceminiştrilor
Sursa: www.mold-street.com Foto: jurnal.md 04.05.2017 13:58
Guvernul condus de Pavel Filip are o pleiadă de viceminiştri bogaţi, cu afaceri prospere, cu trecut mai mult sau mai puţin curat. În cea mai săracă (şi coruptă) ţară din Europa există o categorie de persoane care au reuşit, într-un final, să învingă sărăcia fără a fi deranjaţi de faptul că se află în conflict de interese sau incompatibilitate de funcţie. Este vorba despre clasa politică a Moldovei. Mai jos este continuarea articolului Mold-Street despre viceminiştrii cabinetului Filip.

Ion Parea – firmă nedeclarată

Viceministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare a fost numit în funcţie la sfârşitul lunii octombrie 2016. Anterior, timp de aproape şase ani a fost preşedintele raionului Râşcani şi apoi câteva luni şef al Staţiei Tehnice Experimentale din Bălţi.

Despre unele rezultate ale activităţii sale la conducerea raionului vorbeşte un raport al Curţii de Conturi din 2015. Astfel auditorii au constatat că administraţia raională condusă de Ion Parea nu a asigurat o monitorizare şi administrare conformă a încăperilor neutilizate în procesul de activitate, ca urmare în anii 2013-2015, nefiind încasate venituri de circa 300 mii lei din locaţiune. Totodată raionul Rîşcani a primit în 2012 de la Fondul Ecologic Naţional, 2,56 milioane lei pentru procurarea a 3 linii de brichetare, dar în 2015 nici una nu funcţiona.

În ultima declaraţie de avere depusă la ANI, cea din 2015, demnitarul raportează venituri de 187.000 lei împreună cu soţia sa, un teren agricol cu o valoare cadastrală de 70 mii de lei, o casă de locuit şi un garaj, estimate total la aproape 100 de mii.

Ion Parea a mai declarat şi un automobil de model Scoda Superb, procurat în 2016 cu 240.000 de lei. Oficialul a uitat însă să treacă în declaraţia de venit calitatea de asociat unic şi administrator al unei întreprinderi individuale, pe care a fondat-o încă în 1994 – ÎI Denis-Parea.

Denumirea acesteia coincide cu numele feciorului, care este fondator la trei firme.

Patenta lui Vitalie Rapcea

Este viceministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor din august 2015, după ce anterior a fost consilierul ministrului Transporturilor, Iurie Chirinciuc.

În declaraţia de avere pentru anul 2015, Rapcea raporta venituri de 220 de mii de lei din salariul de viceministru, activitatea de reprezentant al statului în Administraţia de Stat a Drumurilor, MoldATSA, Portul Fluvial Ungheni, dar şi de la Institutul European de Studii Politice, activitatea didactică la ASEM şi cea de la Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare, precum şi din patenta de întreprinzător.

Alte venituri de 307 mii de lei proveneau din vânzarea unui apartament cu suprafaţa de 61,3 metri pătraţi din strada Grenoble. Pe de altă parte, viceministrul declară un apartament în acelaşi bloc de locuit ca şi cel pe care l-ar fi vândut, doar cu o suprafaţă mai mare, de circa 99 de metri pătraţi, estimat cadastral la jumătate de milion de lei şi înregistrat pe numele lui Iurie şi al Ecaterinei Matveev.

"Prima mea declaraţie de avere a fost depusă la numirea în funcţie, la acea dată nu aveam in proprietate apartamentul, iar conform legii 133 din 17.06.17, articolul 4 (1) am declarat veniturile înregistrate în anul fiscal precedent. În cea de-a doua declaraţie pentru întreg anul 2015 am declarat venitul din vânzarea acestui imobil pe care îl deţin încă din 2008", a precizat Vitalie Rapcea.

Viceministrul mai deţine un spaţiu comercial de 163 de metri pătraţi, cu o valoare de 485 de mii de lei, un automobil de model Renault Megane şi un tractor, iar în conturile bancare are 4,5 mii de dolari, 58 de mii de lei şi 6 mii de RON.

În 2005, oficialul a fondat SRL-ul Vox Dei, care are ca obiective de activitate cele mai variate domenii – de la activităţi ale birourilor şi serviciilor de consultaţii juridice, până la comerţ, activităţi sportive, de cercetare a pieţei şi chiar cultura fructelor şi strugurilor.

Afacerea este înregistrată într-un apartament din strada Onisifor Ghibu din Capitală, înregistrat anterior pe numele lui Vitalie Rapcea şi al mamei acestuia. Imobilul a fost vândut abia în aprilie 2017, respectiv, în momentul completării declaraţiei cu privire la venituri şi proprietate pentru 2015, acesta încă era în proprietatea viceministrului.

Demnitarul spune că a aflat abia după decesul mamei sale că era coproprietar al apartamentului şi din aceste motive acesta nu a apărut în declaraţia pentru anul 2015.

Victor Morgoci – afaceri în curtea casei

A fost numit viceministrul Mediului în august 2015. În declaraţia de venit pentru 2015, Victor Morgoci raporta 122 de mii de lei din salariul său şi al soţiei, precum şi îndemnizaţie, şi alte 100 de mii de lei din înstrăinarea unor bunuri.

Demnitarul a declarat că are în proprietate două terenuri, unul dintre care este evaluat la 220 de mii de lei, un automobil de model Hyundai, pe care l-a cumpărat în 2014 cu 400 de mii de lei şi o casă la Durleşti, de 151,3 metri pătraţi, cu o valoare cadastrală de peste jumătate de milion de lei. Anterior, portalul Anticorupţie.md scria că locuinţa lui Morgoci se pare că nu serveşte doar ca spaţiu de trai.

Deşi nu a fost înregistrată vreo anexă la Cadastru, pe teritoriul casei a fost deschisă o alimentară cu terasă, de firma Agatva SRL, fondată şi administrată de Ana Morgoci, la care Victor Morgoci a fost anterior director comercial. Compania are ca obiective de activitate mai multe domenii, nu şi comerţul cu alimente.

Igor Şarov – afaceri cu statul

Este viceministrul Culturii din septembrie 2013. Potrivit declaraţiei de venit pentru 2015, Şarov a înregistrat împreună cu soţia venituri de 234 de mii de lei, din salarii, activitatea didactică şi cea ştiinţifică, precum şi dividende de peste jumătate de milion de lei din afacerea pe care a fondat-o. Oficialul mai are un teren, două apartamente şi două automobile, dintre care unul evaluat la 320 de mii de lei.

Viceministrul are şi o afacere în domeniul în care activează. El este cofondatorul companiei Cardidact, specializată în editarea cărţilor şi a broşurilor, dar şi în producerea mobilierului. În această companie actualmente activează soţia viceministrului. Firma, după cum arată datele Agenţiei de Achiziţii Publice, are lipici la banii statului - numai în ultimul an a obţinut contracte de 2,4 milioane de lei, dintre care două, în valoare de 875 de mii de lei, cu Ministerul Culturii.

Liliana Iaşan – imobil de milioane

A devenit adjuncta Ruxandei Glavan în februarie 2016. Anterior, pe parcursul a 16 ani, a activat la AMT Buiucani.

Este unul dintre cei mai înstăriţi viceminiştri din Guvernul Filip. În 2015 bunăoară, a adunat venituri de peste 670 de mii de lei din salarii, dividende, dobânzi şi vânzări de imobile. Liliana Iaşan are în proprietate două terenuri, unul intravilan, cumpărat în 2007 cu aproape 450 de mii de lei, iar celălalt – agricol, de 4,5 hectare, primit prin donaţie în 2006.

Potrivit declaraţiei de avere, demnitara mai deţine şi o casă de 275 metri pătraţi, estimată cadastral la 1,7 milioane de lei. Preţul de piaţă al imobilului este însă mult mai mare. În acelaşi timp, în 2010 funcţionara a dat 231 de mii de lei pentru un automobil de model Peugeot produs doar un an mai devreme. 



Adjuncta de la Sănătate mai are şi 1.600 de acţiuni la Corporaţia de Finanţare Rurală, valoarea cărora este de 120 de mii de lei şi care îi aduc dividende. Şi soţul viceministrei este implicat în afaceri. Acesta a fondat Întreprinderea Individuală Iaşan Valeriu, care oferă servicii de consultanţă economico-financiară şi îi aduce venituri de sute de mii de lei. 

Datele de mai sus au fost colectate din surse deschise şi informaţii oficiale, iar valoarea reală a averilor şi veniturile ar putea fi mult mai mare, dat fiind practica profund înrădăcinată în bomondul politic moldovenesc de a ascunde banii în offshoruri şi a scrie proprietăţile pe numele soacrelor-pensionare. Şi dacă viceminiştrii se pot lăuda cu câştiguri anuale de milioane, rămâne la discreţia cititorilor să-şi imagineze cu ce sume ”se joacă” şefii acestora. 

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI