Aeroportul Mărculeşti – cine va câştiga pe urma schimbării gestionarului?

Aeroportul Mărculeşti – cine va câştiga pe urma schimbării gestionarului?
Sursa: europasscenter.wordpress.com Foto: airportmarculesti.com 30.05.2017 09:20
Aeroportul Internaţional Mărculeşti, o întreprindere de stat, fondator şi gestionar al căreia este Ministerul Apărării, ar putea schimba administratorul, în cazul în care Guvernul va da curs proiectului de hotărâre elaborat de Ministerul Economiei, care pretinde la entitatea respectivă.

Ministerul Economiei (autorul iniţiativei) argumentează necesitatea transmiterii Aeroportului Internaţional Mărculeşti (AIM) şi a zonei economice libere adiacente, care în prezent face parte din infrastructura entităţii, prin administrarea ineficientă la nivel managerial şi corporativ al întreprinderii. Totodată se face trimitere la faptul că Ministerul Economiei ”deţine competenţe în aspectul promovării politicii statului în domeniul investiţiilor în zonele economice libere şi […] îmbunătăţirii situaţiei pe segmentul atragerii investiţiilor”.

Deşi justificarea pare să se încadreze în normele legale şi ar trebui salutată, există câteva motive care pun la îndoială faptul că iniţiativa va îmbunătăţi situaţia economică a AIM. La mijloc este patrimoniul de care dispune AIM, dubiile privind capacităţile manageriale ale viitorului gestionar, dar şi unele impedimente de ordin legislativ.

Istorie militară şi umanitară

Aeroportul Internaţional Mărculeşti este situat în nord-estul Republicii Moldova, la şase kilometri vest de oraşul Floreşti şi 150 de kilometri nord de Chişinău. A fost fondat în ianuarie 2004 prin ordinul Ministerului Apărări, în baza unei foste unităţi militare sovietice, având în prezent o destinaţie civilă. În perioada Războiului Rece Aeroportul Mărculeşti a făcut parte din reţeaua de baze aeriene pentru deservirea navelor de luptă şi spionaj care operau pe flancul vestic al URSS.

După declararea independenţei Republicii Moldova, aeroportul devine proprietate a tânărului stat, care însă nu are bani suficienţi pentru a întreţine şi a opera infrastructura acestuia şi avioanele moştenite. O parte din navele militare au fost vândute, iar cele de transport şi civile au fost implicate în diverse programe umanitare sub egida ONU.

În căutarea de alternative autorităţile dispun în noiembrie 2001 reorganizarea aerodromului militar Mărculeşti în aeroport cu destinaţie mixtă – militară şi civilă – şi îl includ în traficul internaţional de pasageri şi mărfuri. În iulie 2009 este publicată legea privind crearea unei zone economice libere pe teritoriul AIM, cu denumirea ”Aeroportul Internaţional Liber Mărculeşti”, care este gestionat de întreprinderea de stat AIM. În actele oficiale ultima este şi investitorul general al zonei.

O bază materială solidă, folosită de rudele şefilor Aeroportului

Pentru a înţelege ce potenţial au întreprinderea şi zona Mărculeşti, este necesar de trecut în revistă patrimoniul acestora. Potrivit datelor AIM, suprafaţa totală constituie 265 de hectare, iar pe teritoriu se află, printre altele:
  • Avioane şi helicoptere în stare operaţională;
  • Pistă de decolare-aterizare 1.500 x 40 metri cu patru căi de acces, care poate primi avioane de clasa AN 124 ”Ruslan” şi C 17 ”Globmaster”;
  • Peron de parcare a aeronavelor cu suprafaţa de 24.000 metri pătraţi;
  • Linie de cale ferată (240 metri) şi nod de cale ferată (1 km);
  • Hangare cu suprafaţa totală de peste 7.600 metri pătraţi şi volumul de peste 36.000 metri cubi;
  • Complex de rezervoare petroliere cu capacitate de 14.000 tone;
  • Instalaţii frigorifice cu capacitatea de 1.500 tone;
  • Încăperi pentru laboratoare şi ateliere pentru servicii tehnice:
  • Parc auto, unităţi de tehnică specială în stare funcţională;
  • Hotel pentru 50 de locuri, locuinţe, cafenele, restaurant şi o grădiniţă.
  • Infrastructura energetică (gaz, electricitate) şi de comunicaţii.
În afară de o bază materială solidă, în conformitate cu legislaţia din 2008 aeroportul şi zona liberă beneficiază de un regim vamal şi fiscal preferenţial pentru implementarea de proiecte economice în condiţii favorabile pentru atragerea investiţiilor. În afară de prestarea serviciilor la sol şi transport aerian, rezidenţii au dreptul la afaceri în domeniile comerţului cu ridicata; producţiei industriale a mărfurilor; procesării agroalimentare; activităţi legate de sortarea, ambalarea şi marcarea mărfurilor în tranzit; depozitare şi construcţii, şi altele.

Deşi toate ingredientele pentru succes sunt pe loc, planul de dezvoltare aşa şi nu s-a realizat, iar zona întreagă se află în stare de degradare. Evoluţia indicatorilor principali ai întreprinderii de stat arată o scădere a veniturilor de la 39 de milioane lei în anul 2014 până la 7,4 milioane lei în 2015, dar şi a profitului – de la 3.7 milioane lei în 2014 până la pierderi de peste 21 milioane lei în anul 2015.

Totodată întreprinderea doar în perioada 2013-2015, a înregistrat pierderi nete de 54 milioane lei, ceea ce se arată calitatea joasă a managementului acestui Aeroport, dar şi lipsa de strategie pentru dezvoltare, modernizare şi o activitatea stabilă a entităţii. Ziarul de Gardă a relatat că majoritatea rezidenţilor AIM sunt firme fondate sau administrate de către rudele şi prietenii managerilor aeroportului.

Datele oficiale relevă că în ultimii opt ani doar un singur rezident şi-a deschis afacere în zona economică liberă de la Mărculeşti. Poate din aceste motive pe pagina WEB a aeroportului nu există însă nici o informaţie despre cine sunt rezidenţii zonei economice libere şi cu ce se ocupă aceştia.

Controverse şi semne de întrebare

Transmiterea întreprinderii în gestiunea altui minister nu semnifică că imediat va creşte calitatea managementului. Or, Ministerul Economiei este autoritatea publică centrală pe locul doi din cadrul Guvernului atât după numărul de întreprinderi în gestiune, cât şi după valoarea capitalului administrat (5,96 miliarde lei în 2016).

Un raport al Ministerului Economiei arată că anul trecut veniturile din vânzări obţinute de societăţile pe acţiuni şi întreprinderile de stat din subordine au fost în creştere cu doar 2% faţă de anul 2015 şi au însumat circa 16,3 miliarde de lei.

Cele 26 de companii au obţinut în 2016 un profit de circa 290 de milioane de lei, după pierderile de 4,2 miliarde de lei în 2015. Aceste fluctuaţii majore se datorează întreprinderii mixte moldo-ruse Moldovagaz, care a raportat în 2016 un profit pe hârtie de 262 de milioane lei, după pierderile de 3,11 miliarde în 2015.

După calităţile manageriale ar fi cazul de pus la îndoială şi integritatea funcţionarilor de la acelaşi minister. Să ne amintim despre percheziţiile efectuate în decembrie 2016 de către procurorii anticorupţie la birourile instituţiei în legătură cu acuzaţiile de management defectuos la o întreprindere de stat din subordinea Ministerului Economiei. Mai recent, în martie 2017, vice-ministrul Economiei Valeriu Triboi a fost reţinut de către ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie şi escortat la sediul CNA pentru interogare în legătură cu suspiciunile de corupţie.

Potrivit Ziarului de Gardă, care a publicat o investigaţie despre Valeriu Triboi în octombrie 2015, vice-ministrul deţine proprietăţi de milioane şi locuieşte într-o casă de lux care este înregistrată pe numele mamei sale pensionare.

De aici şi întrebarea logică: Este oare schimbarea proprietarului/gestionarului o garanţie că situaţia economică a AIM se va îmbunătăţi?

main632

Lovitură colaborării cu NATO?

Există încă un aspect care se pare că a fost neglijat în iniţiativa Ministerului Economiei. Potrivit Hotărârii Guvernului nr.444 din 2002 privind reorganizarea aerodromului militar Mărculeşti în aeroport de dispunere comună a aviaţiei militare şi civile, obiectivul are o destinaţie duală şi, în aceste condiţii, nu este clar cum Ministerul Economiei va implementa politica de apărare şi securitate a ţării în cadrul Întreprinderii de Stat Aeroportul Internaţional Mărculeşti.

De politica dată este responsabil Ministerul Apărării şi în conformitate cu hotărârea de mai sus această autoritate are sarcina de a asigura pregătirea tehnico-materială a aeroportului în cadrul activităţilor desfăşurate în domeniul apărării naţionale. Întreprinderea la care pretinde Ministerul Economiei face parte din angajamentul asumat de Republica Moldova la nivel internaţional pentru implementarea Programului Parteneriat pentru Pace şi a obiectivelor din Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO.

Eventuala transmitere a AIM în subordinea altei instituţii ar putea afecta semnificativ realizarea angajamentelor internaţionale şi credibilitatea ţării în faţa partenerilor din Alianţa Nord-Atlantică.

În acelaşi timp Ministerul Economiei susţine că transmiterea gestiunii asupra întreprinderii nu va influenţa asigurarea de către AIM a capabilităţilor operaţionale ale Forţelor Aeriene ale Armatei Naţionale.

Perspective incerte

Iniţiativa de transmitere a Î.S. Aeroportul Internaţional Mărculeşti (şi a zonei economice libere implicit) sub controlul Ministerului Economiei a fost lansată în condiţiile în care Guvernul promovează o agendă ambiţioasă de reforme care se bat cap în cap cu proiectul expus mai sus.
Din acest punct de vedere există două aspecte care seamănă incertitudine şi lasă loc pentru interpretări vis-a-vis de noul proiectul de hotărâre a Guvernului:
  • Una din prevederile noii Legi cu privire la întreprinderile de stat şi municipale, despre care EuroPass a făcut referinţă recent, stabileşte că în termen de cinci ani întreprinderile de stat urmează a fi transformate în entităţi publice sau lichidate;
  • Reforma executivului prevede că Agenţia Proprietăţii Publice, care gestionează toate bunurile statului, va deveni o entitate subordonată deja Guvernului.
În aceste condiţii, pretenţiile Ministerului Economiei privind preluarea Aeroportului Internaţional Mărculeşti sunt de neînţeles. Asta dacă facem abstracţie de faptul că până la finalizarea reformelor mai este mult, iar baza tehnico-materială a întreprinderii oferă o sumedenie de oportunităţi, care până acum au fost folosite doar de rudele managerilor Aeroportului.

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI