Agenţia Servicii Publice sau pentru ce Guvernul comasează 5 instituţii şi întreprinderi de stat

Agenţia Servicii Publice sau pentru ce Guvernul comasează 5 instituţii şi întreprinderi de stat
Sursa: www.mold-street.com Foto: jurnal.md 02.05.2017 07:05
Pe 26 aprilie, Guvernul a adoptat decizia de creare a unei noi instituţii - Agenţia Servicii Publice, care va îngloba prestarea serviciilor publice în baza principiului ”ghişeului unic”. 

La baza noii instituţii va fi Întreprinderea de Stat Centrul Resurselor Informaţionale de Stat (CRIS) ”Registru”, care va fi reorganizată în Agenţia Servicii Publice şi se va subordona Guvernului. În noua entitate vor intra prin fuzionare patru instituţii de stat care prestau servicii publice de documentare şi licenţiere: Camera de Licenţiere din subordinea Ministerului Economiei, Camera Înregistrării de Stat, ÎS Cadastru şi Serviciul Stare Civilă din subordinea Ministerului Justiţiei.

Conform Proiectului Hotărârii de Guvern, fondatorul Agenţiei Servicii Publice este Guvernul cu delegarea funcţiei către Cancelaria de Stat. Totodată, urmează ca în termen de 2 luni să se organizeze desfăşurarea concursului privind selectarea directorului Instituţiei publice ”Agenţia Servicii Publice”.

Agenţia a fost creată în conformitate cu Planul de acţiuni privind reforma de modernizare a serviciilor publice pentru anii 2017-2021 şi a prevederilor Reformei Administraţiei Publice.

Potrivit Guvernului, urmare a fuzionării celor 5 instituţii sus-menţionate, tarifele pentru serviciile prestate se vor reduce, iar Agenţia va asigura atât modernizarea serviciilor publice, cât şi sporirea eficienţei dialogului dintre autorităţi şi cetăţeni, scrie Mold-street.

Câţi angajaţi sunt şi câţi vor rămâne

Unul din argumentele invocate de autorităţi privind comasarea celor cinci entităţi este optimizarea personalului. Numărul actual al angajaţilor din cele cinci întreprinderi şi instituţi de stat este de circa 4.000 de persoane. 

Cei mai mulţi sunt la ÎS Registru – circa 2.000 şi la Cadastru – peste 1.140 de angajaţi. Justificarea cu optimizarea este mai degrabă o acoperire pentru ochii lumii. 

De exemplu la ÎS Registru în ultimii 6-7 ani numărul angajaţilor după aşa zisele optimizări revenea la nivelul vechi. Ba chiar se majora. De exemplu în 2010 la Registru se numărau 2.157 de angajaţi, ca în 2011 să scadă la 2.011, iar în 2012 să crească la 2.072. 

La începutul anului 2014, Curtea de Conturi constata într-un raport de audit că la Registru muncesc 1.936 de persoane, dar la finele anului la întreprindere deja erau atestaţi 2.061 de angajaţi. 

Exemple de optimizări de personal pe hârtie vedem şi la alte instituţii. În cazul Agenţiei Servicii Publice autorii nici nu s-au străduit să facă o estimare a numărului angajaţilor. Şi nu este cert că după reformă acesta se va diminua semnificativ.

Un proiect „retuşat”

Istoricul acestei Hotărâri este unul destul de curios. În vara anului trecut, premierul Pavel Filip anunţa programul de optimizare al structurii Guvernului. Pe această bază, Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (fondator al CRIS Registru) formula în martie 2017 Proiectul de Hotărâre cu privire la reorganizarea unor persoane juridice (trecut pe neobservate de către mass-media şi formatorii de opinie), care prevedea absorbţia de către CRIS Registru a 3 entităţi: Serviciul Stare Civilă, Camera Înregistrării de Stat şi Camera de Licenţiere. Ulterior, acest proiect este retras de către Minister, iar Guvernul vine cu propunerea de a ”mai adaugă” la cele 3 instituţii iniţiale şi ÎS Cadastru.

Experţi de la Transparency International – Moldova afirmă că au propus atunci o masă rotundă de consultări publice pe marginea Proiectului Ministerului, fiind anunţaţi că proiectul în cauză va fi retras. Acel proiect de Hotărâre nu avea o fundamentare economico-financiară suficientă, iar argumentul central pentru fuzionarea instituţiilor era ghişeul unic şi comoditatea acestuia. Ulterior, afirmă experţii Transparency International, Hotărârea a fost reluată, într-o formă extinsă şi înrăutăţită, deoarece absorbţiile celor patru instituţii de către ÎS Registru se fac sub umbrela unei entităţi cu probleme.

Registru, protagonistul şi posibil groparul reformei

Mai întâi de toate, cel puţin din punct de vedere economic, ar fi fost raţională organizarea unui audit complex al CRIS Registru, înainte de a anunţa această instituţie drept fundament al reformării acordării de servicii publice. Mai mult! Chiar, scara reformei (5 entităţi), impactul acesteia, precum şi prezenţa unui risc evident în ceea ce ţine de eventuala transmitere a patrimoniului către o singură entitate generează o incertitudine cu privire la acest subiect.

Respectiv, procesul decizional, activitatea operaţională, cât şi procesul de achiziţii rămân o mare enigmă pentru publicul larg, cum am mai arătat şi în alte materiale. Numeroase şi evidente sunt constatările instituţiilor abilitate cu verificarea respectării cheltuirii banului public (Inspecţia Financiară, Curtea de Conturi), care arată expres că CRIS Registru este o instituţie gestionată defectuos, cu încălcări evidente de management financiar, cu abateri de disciplină financiară (cheltuieli neargumentate pentru sponsorizări, alimentaţie, bază de odihnă ş.a. articole).

Pe partea activităţii operaţionale, CRIS Registru nu s-a remarcat prin eforturi de sporire a profitului, în condiţiile în care o creştere a veniturilor cu peste 150 milioane de lei (2014/2013) a antrenat chiar o diminuare a profitului cu un milion de lei (2014). 

Mai târziu, Curtea de Conturi a scos în evidenţă o serie de alte nereguli, care ţin de remunerarea personalului, acordarea de prime ş.a.

aspecte ce denotă deficienţe importante în activitatea instituţiei. Însă şi rapoartele de audit privat relevă situaţii pe muchie de ilegalitate, cum este, de exemplu, creditarea entităţilor afiliate CRIS Cadastru, în condiţiile unei situaţii financiare complicate.

Model sovietic

Se pare că Hotărârea Guvernului are o anvergură de tip sovietic, în baza principiului -  cât mai masiv, cât mai rapid, cât mai netransparent. Această afirmaţie este susţinută de ideea Guvernului de a lăsa fără remunerare Consiliul de Administrare a Agenţiei. 

Practica actuală este că membrii Consiliului sunt remuneraţi printr-o indemnizaţie lunară. Acest fapt lasă loc de interpretări şi abuzuri, cel puţin. Tot la capitolul de resurse umane, se face referinţă la disponibilizarea personalului (pct.6) în legătură cu respectiva reorganizare, în cazul imposibilităţii transferului acestuia. Aici vorbim despre specialişti care activează deja în instituţii cu profil specific şi care îşi îndeplinesc obligaţiile în serviciul public.

În fine, este important ca aceste modificări să nu fie realmente doar o scuză pentru încă o reformă ambiţioasă, însă ”putredă la rădăcină”. Dezicerea de 5 entităţi aduse de Guvern sub un singur acoperiş nu ar trebui să însemne, în mod normal, o menţinere a lucrurilor în instituţiile vechi, fără o evaluare obiectivă a activităţii lor precedente. Or aportul de patrimoniu şi resurse umane va fi baza noii Agenţii, care se prea poate să întâmpine deficienţe, în condiţiile în care tradiţia gestionării patrimoniului public este bogată în exemple, preponderent negative.

O Agenţie fără conceptul de „ghişeu unic”. 

Mai adăugăm că şi Centrul Expert-Grup în Notă de poziţie cu privire la proiectul Hotărârii Guvernului „Privind constituirea Agenţiei Servicii Publice” a formulat o serie de critici la adresa acestui proiect.

Astfel Centrul susţine că „până la reformarea entităţilor prestatoare de servicii publice şi implementarea conceptului de ghişeu unic este necesară elaborarea unei propuneri de politici publice şi analiza opţiunilor de reformă pentru a formula decizii bazate pe evidenţe”.

„Prin hotărârea Guvernului mai degrabă se optimizează un şir de entităţi publice şi procesele acestora, decât se introduce plenar conceptul de ghişeu unic. Respectiv, în promovarea constituirii Agenţiei Servicii Publice accentul ar trebui plasat pe raţionalizarea instituţională, întrucât aceasta se realizează reieşind din perspectiva administraţiei publice. Totodată, reorganizările instituţionale trebuie să fie efectuate în baza evidenţelor şi într-un mod transparent, fără a aduce prejudicii statului”, se arată în nota Expert-Grup.

Totodată în notă se afirmă că elaborarea mecanismului de ghişeu unic în accepţiunea reformei serviciilor publice ar trebui elaborat, pilotat şi introdus plenar printr-un proces distinct, cu implicarea utilizatorilor de servicii publice, reieşind din necesităţile şi aşteptările acestora, precum şi în conformitate cu prevederile Directivelor UE.

Temerea că Guvernul urmăreşte un alt scop decât cel declarat este confirmată de concluzia expusă pe marginea subiectului de către fostul ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţă, în prezent expert la Transparency International Moldova: „Nu este recomandat ca o întreprindere de stat să preia funcţii şi atribuţii ale statului, cu atât mai mult cu perspectiva de a fi transformată în societate pe acţiuni şi a trece în spaţiul privat. […] În ghidajul acestei creaturi este interesul unor grupuri care încearcă să centralizeze mai multe baze de informaţii, inclusiv Camera de Licenţiere. În competenţa ÎS Registru deja se află Registrul populaţiei, Registrul unităţilor de transport. Mai dăm acolo şi Camera Înregistrării de Stat, Camera de Licenţiere şi Serviciul Stare Civilă şi se creează o mega-entitate de atribuţii ale statului delegate către o întreprindere de stat”. 

În opinia lui Negruţă, în condiţiile în care achiziţiile la întreprinderile de stat nu se fac conform normelor legale, vor fi găsite active care vor fi vândute prin proceduri netransparente, sub pretextul că nu sunt folosite în procesul de producere a noii companii. 

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI