Capitala gheretelor: Primăria adună doar 2 milioane de lei din taxarea comerţului stradal

Capitala gheretelor: Primăria adună doar 2 milioane de lei din taxarea comerţului stradal
Sursa: www.mold-street.com Foto: mold-street.com 08.04.2017 07:05
În perioada 2013-2015 valorea încasărilor din taxa pentru unităţile stradale de comerţ şi/sau pentru prestarea serviciilor s-a diminuat de 6,6 ori, arată un studiu Expert-Grup: de la 13 milioane de lei în 2013, la 2 milioane în 2015, scrie mold-street.com. 

În ultimii 4 ani, în medie, doar 13,8% din veniturile totale ale municipiului Chişinău le-au consţtuit veniturile proprii, taxe şi impozitele locale, inclusiv, veniturile din gestunea patrimoniului (arendă, vânzare, privatizare), se constată în studiul "Evaluarea impactului corupţiei asupra bunei guvernări a municipiului Chişinău", realizat de Expert-Grup.

Şapte din 17 taxe locale nu sunt colectate

Această categorie de venituri este în scădere în medie pe tot parcursul perioadei analizate, susţin economiştii de la Expert-Grup. Restul veniturilor provin, în special, din contul impozitelor pe venit ale persoanelor fizice (circa 30% anual) şi al transferurilor (circa 50% anual).

"Regimul fiscal al municipiului poate fi caracterizat printr-un grad înalt de neomogenitate. Astfel, şapte din cele 17 impozite şi taxe locale fie nu au un regim fiscal bine stabilit, fie nu sunt colectate la buget. Un exemplu în acest sens o constituie taxa de piaţă. La dimensiunile pe care le iau pieţele din centrul Chişinăului, dar şi de la periferiile oraşului, încasările din aceasta taxă nu ar trebui decât să crească, mai ales că mărimea acesteia nu a scăzut în ultimii ani", se arată în studiu.

Taxele cresc, veniturile scad

Drept exemplu  este adus cazul impozitului pe bunurile imobiliare achitat de către persoanele fizice din valoarea estimată (de piaţă) a bunurilor imobiliare, care a crescut constant în ultimii ani, fapt ce nu se reflectă şi în suma încasărilor la buget.

Un alt exemplu în acest sens este şi taxa pentru unităţile stradale de comerţ şi/sau pentru prestarea serviciilor. Suma încasărilor la această categorie de venituri a scăzut de 6.6 ori în ultimii 3 ani, de la 13 milioane de lei în 2013, la doar 2 milioane în 2015.

"În condiţiile în care numărul gheretelor şi ale tarabelor mobile a crescut în ultimii ani, iar numărul unităţilor autorizate care plăteau această taxă a rămas acelaşi din 2013 încoace, nu există o explicaţie a scăderii drastice a încasărilor la buget. Costul de corupţie în acest caz reprezintă diferenţa dintre suma care ar trebui colectată şi cea real încasată, iar această diferenţă este estimată la 11 milioane de lei anual", susţin experţii.

Date ale Direcţiei generale comerţ, alimentaţie publică şi prestări servicii relevă că la începutul anului 2015, în capitală existau 4.203 de gherete, din care 2.643 pe străzi. Câte sunt acum nu se ştie.

Un alt caz invocat de experţi este taxa pentru unităţile comerciale şi/sau pentru prestări servicii de deservire socială.

Potrivit lor, riscul de corupţie este generat de pasivitatea administrativă.

"În condiţiile în care numărul unităţilor comerciale a crescut în medie cu 10% anual, suma veniturilor colectate la buget a fost în scădere în medie cu aceleaşi 10%. O explicaţie în acest sens ar fi necolectarea veniturilor, care poate fi condiţionată de lipsa unui sistem informaţional funcţional, de pasivitatea administrativă determinată de lipsa de capacitate şi profesionalism, sau promovarea intereselor personale prin intermediul funcţionarilor", se arată în studiu.

Costul corupţiei în acest caz este estimat la circa 10 milioane lei anual. Principalul risc de corupţie la acest capitol îl constituie lipsa unui sistem fiscal bine pus la punct, taxele şi impozitele locale putând fi utilizate ca instrument de influenţă şi corupere administrativă.

Măsură de taxare abuzivă

Un exemplu în acest sens îl constituie creşterea ratei impozitului pe bunurile imobiliare cu destinaţie comercială şi industrială cu 138% în 2014 faţă de anul precedent. Deşi nu este negată necesitatea majorării acestei taxe, faptul că în 2015 aceasta a scăzut cu 145%, adică cu 7% mai puţin decât valoarea anului 2013, poate însemna ca această măsură de taxare să fi fost una abuzivă.

La fel, necolectarea impozitelor la nivel local, poate fi atribuită neglijenţei sau lipsei de capacităţi a administraţiei (lipsa perceptorilor fiscali), sau a managementului executiv. Astfel inactivitatea factorilor de decizie poate duce anual, la ratarea veniturilor proprii de circa 50 de milioane de lei anual.

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI