Moldova riscă să se confrunte cu un deficit de medicamente ieftine încă cel puţin 11 ani

Moldova riscă să se confrunte cu un deficit de medicamente ieftine încă cel puţin 11 ani
Sursa: jurnal.md Foto: jurnal.md 26.04.2017 14:03
Ministerul Sănătăţii insistă pe cel mai drastic termen pentru exclusivitatea datelor pentru producătorii de medicamente originale, de 11 ani, în pofida numeroaselor îngrijorări exprimate până acum.

În timp ce statele cu venituri joase şi medii au luptat ca să obţină termeni de cel puţin 5 sau 6 ani, Ministerul Sănătăţii promovează în continuare documentul scandalos prin care acceptă cu o lejeritate uluitoare un termen mult mai mare decât cel negociat în Acordul de Asociere, semnat în 2014.

Autoritatea se apără cu argumentul că a fost consultată de o specialistă din Uniunea Europeană care, de altfel, este activă şi în consultanţa de „new entry” pe pieţele neexplorate pentru companiile farmaceutice. Potrivit acesteia, termenul negociat în cadrul Acordului de Asociere de Moldova, adică formula 5+2+1, este numai bun de aruncat la gunoi, scrie portalul E-sanatate.

11 ani. Mai exact 8+2+1. Mai exact, RM urmează să se angajeze să respecte exclusivitatea datelor pentru 8 ani de la prima autorizare în Europa pentru medicamentele originale, noi apărute. Când acest termen expiră, există o perioadă suplimentară de 2 ani de „exclusivitate pe piaţă”. Aceasta este perioada în care o companie nu poate comercializa o versiune generică echivalentă a produsului farmaceutic al iniţiatorului.

Astfel se fac 10 ani, timp în care o companie care produce medicamente generice nu poate face referire la studiile clinice ale companiei inventatoare. La aceşti 10 ani se mai adaugă încă unul, în cazul în care compania inventatoare care şi-a înregistrat produsul demonstrează că medicamentul său mai este util şi în alte afecţiuni. Acesta mai este numit şi ever-greening - o metodă de prelungire a monopolului, prin care companiei protejate îi sunt asigure venituri din vânzări şi care ajung exclusiv la aceasta.

Termenul de 11 ani este prevăzut acum în proiectul noii Legi a medicamentului, elaborat de autorităţile din sănătate, acestea fiind consultate de un expert străin, angajat de Biroul OMS din Moldova. Deşi specialiştii au atras atenţia autorităţilor că prin termenul de 11 ani introdus în legislaţie încalcă prevederile Acordului de Asociere, până acum nici Ministerul Sănătăţii, nici Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale nu au reacţionat, mai scrie portalul E-sanatate.

În apărare, autorităţile repetă mot-a-mot explicaţiile expertului străin care a lucrat la acest proiect de lege. Este vorba despre Vesna Koblar, angajată pentru a ajuta autorităţile de la noi să transpună în legislaţia noastră „cele mai bune practici europene”.

De altfel, Vesna Koblar, care se pare că se află în rol dublu – cel de expert internaţional în reglementarea farmaceutică pentru guverne, dar şi consultant pentru companiile farmaceutice, ajutându-le printre altele cum să penetreze noile pieţe. Într-o prezentare pentru autorităţile noastre, Koblar spune franc - termenul negociat în Acordul de Asociere nu are nicio relevanţă. „Pentru noile medicamente sunt investiţi timp şi bani…Noile medicamente trebuie să fie protejate, astfel încât companiile să fie capabile să-şi întoarcă investiţiile. Acest lucru încurajează dezvoltarea noilor medicamente”, spune Koblar.

Ideea de recuperare a investiţiilor este criticată de experţii în sănătate, având în vedere numeroasele surse care au demonstrat că doar un mic procent din veniturile marilor companii sunt re-investite în dezvoltarea noilor medicamente, restul fiind profit.

„Am rămas surprinsă să văd că Agenţia Medicamentului, în scrisoarea adresată către Centrul PAS ca urmare a sesizărilor noastre şi a altor actori din societate civilă, a utilizat exact aceleaşi argumente ca şi experta angajată de către OMS adresate organizaţiilor ONU din Republica Moldova. Chintesenţa e că noi, aborigenii, nu înţelegem diferenţa dintre exclusivitatea datelor şi protecţia datelor, că ambele sunt bune, pentru că le permit companiilor farmaceutice să-şi returneze investiţiile. Al doilea argument ar fi exclusivitatea este obligatorie dacă ne armonizăm cu legislaţia europeană. Ei bine, primul argument este fals. Doar 1% din profit este investit pentru cercetarea noilor molecule. Şi apoi cercetările beneficiază de surse din bugetele publice, aşa că restul banilor sunt profit net, bani în care se scaldă şi firmele, şi politicienii. Despre aceasta s-au scris mii de pagini cu dovezi şi au fost intentate zeci de procese cu pierderi mari de către companii”, a declarat pentru E-sanatate Stela Bivol, director de programe la Centrul PAS.

Insistenţa cu care Moldova încearcă să le alinieze la standardele europene fără şanse clare de integrare capătă o conotaţie absurdă. „Am pierdut ceva din politica moldovenească? Avem o dată de accesiune în UE? De ce atâta zel? Ar fi fost altceva dacă acest termen impus depindea direct de integrarea Republicii Moldova în UE, aşa cum s-a întâmplat în timpul negocierilor acordului cu UE, când ni s-a impus formula 5+2+1 La ce încercăm noi să ne aliniem acum? Îmi exprim în continuare îngrijorarea că în Republica Moldova autorităţile publice centrale sunt mai predispuse să asculte şi să urmeze argumentele unor consultanţi străini, fără să filtreze ce este în defavoarea ţării şi a cetăţenilor ei şi ce este lobby curat pentru alte state”, a mai explicat Bivol.

Experta consideră că experienţa „mixtă” a expertei Vesna Koblar  trezeşte îngrijorări privind favorizarea industriei farmaceutice, în detrimentul intereselor cetăţenilor moldoveni, care au nevoie de acces la medicamente, dar şi de preţuri accesibile.

Prezenţa exclusivă pe piaţă a medicamentelor de referinţă pe un termen atât de mare este cert în dezavantajul cetăţenilor Republicii Moldova, crede şi Oxana Domenti, preşedinta Comisiei parlamentare protecţie socială, sănătate şi familie.

„Acest lucru înseamnă monopol pe piaţa noastră pentru medicamentele originale care sunt, de regulă, mult mai scumpe decât cele generice. Acest lucru înseamnă preţuri mai mari şi acces mai redus la medicamentele accesibile pentru o perioadă de timp, indiferent de momentul implementării legii. Rămâne să clarificăm raţionamentele autorilor pentru acest termen de exclusivitate, care îl depăşeşte pe cel din Acordul de Asociere. După părerea mea, şi termenul prevăzut în Acordul  de Asociere acum este unul extrem de mare şi ar trebui să fie renegociat, în aspectul excluderii unor condiţii sau diminuării termenilor. Nu consider suficiente explicaţiile autorilor cu privire la  armonizarea  totală a termenilor de exclusivitate cu directivele europene, deoarece acum, cel puţin, nu avem angajamente de armonizare totală a acestor prevederi”, a menţionat Oxana Domenti, tot pentru E-sanatate.

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI