O nouă năpastă pentru economia Moldovei

O nouă năpastă pentru economia Moldovei
Sursa: www.mold-street.com Foto: jurnal.md 20.04.2017 07:31
Un val de frig, însoţit de căderi masive de lapoviţă şi zăpadă a cuprins practic tot teritoriul Republicii Moldova. Meteorologii avertizează: căderile abundente de precipitaţii se vor menţine până vineri, 21 aprilie.

În această noapte şi dimineaţă a nins masiv în Capitală şi în cea mai mare parte a ţării. Astfel se confirmă prognozele meteorologilor care au emis cod galben de precipitaţii puternice sub formă de ploi şi lapoviţă (15-30 litri pe un metru pătrat, izolat 35-45 litri pe un metru pătrat) pentru zilele de 20 şi 21 aprilie. În plus Serviciul Hidrometeorologic de Stat a emis avertizare de cod galben pentru perioada 18-24 aprilie, în care se prevăd îngheţuri la suprafaţa solului cu intensitatea de -1..-4°С, izolat în aer 0..-3°С. Pe 22 aprilie îngheţuri în aer cu intensitatea de -1..-4°С.

Fenomene ce nu sunt o raritate

Evoluţii asemănătoare ale vremii nu sunt o raritate pentru Republica Moldova, la noi atestându-se astfel de fenomene, doar că acesta a cuprins practic toată ţară.

Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, îngheţurile în aer primăvara se menţin în medie pe teritoriul Moldovei până pe 6-21 aprilie, la suprafaţa solului până pe 22-30 aprilie. Însă în unii ani îngheţurile se semnalează şi în luna mai.

Cea mai tardivă dată a îngheţurilor în aer în raioanele de nord şi centrale ale republicii s-a semnalat pe 21 – 24 mai (în 1980), iar în anul1962 pe 30 martie, în sudul republicii la 1-10 mai (anul 1990). La suprafaţa solului îngheţurile sunt posibile până pe 22-28 mai (anul 1977). Îngheţurile în decada a treia a lunii mai se pot observa în medie o dată în 30 de ani.

Îngheţurile provoacă daune considerabile recoltei culturilor pomicole în perioada înfloririi. Probabilitatea vătămării de către îngheţuri a florilor şi fructelor la cais constituie în medie 15-40%, la celelalte culturi pomicole – până la 15%.

Un pericol deosebit pentru viţa de vie prezintă îngheţurile tardive de primăvară după desfacerea mugurilor. Probabilitatea acestor îngheţuri pe teritoriul republicii constituie 10 – 30% ani.

Îngheţurile tardive de primăvară sunt periculoase îndeosebi pentru culturile iubitoare de căldură şi cele legumicole în fazele timpurii de dezvoltare a lor.
 
Probabilitatea vătămării de către îngheţuri a plantelor răsărite de porumb în dependenţă de termenii de semănat constituie 5-10%. Probabilitatea vătămării plantelor de floarea soarelui şi sfeclei de zahăr în timpul răsăririi lor nu este mare şi este posibilă doar în raioanele de nord ale republicii.

Plantele abia răsărite a culturilor cerealiere de primăvară sunt foarte rezistente la îngheţ şi suportă scăderea temperaturii până la 7 - 9°C frig.

Culturile legumicole – ca tomatele, ardeii, vinetele şi altele sunt cele mai pretenţioase faţă de căldură. Îngheţurile cu intensitatea de 0 – 1°C frig duc la pieirea lor. Tutunul este foarte vulnerabil la îngheţ primăvara după răsădirea lui în sol. Îngheţurile cu intensitatea 0 - 1°C frig pot provoca pieirea totală a plantelor.

În tabelele 1 şi 2 sunt prezentate valorile temperaturilor(°C) înregistrate la nivelul de aflare a plantelor, care produc vătămarea lor.



În ultimii ani mari pagube pentru sectorul agricol au fost pricinuite de îngheţurile din: 15 aprilie, 18 mai şi 18 octombrie 2001, 5-9 aprilie şi 15-17 aprilie 2003, precum şi cele din 15-17 aprilie şi 11 septembrie 2004.

Ce pagube ar putea produce sau a produs se va putea estima după. Dar frigul ar putea distruge viitoarea recoltă de fructe ţi legume.

În 2016, pagube de 207 de milioane lei

De exemplu îngheţurile tardive din primăvara anului 2016 au afectat o bună parte din recolta pomicultorilor din raioanele de nord.

Proporţiile pagubelor au fost impresionante: 6.500 de hectare de livezi au fost afectate în raioanele Briceni, Edineţ, Donduşeni, Drochia, Glodeni, Ocniţa, Rîşcani şi Soroca, fiind compromisă o recoltă de 62.000 de tone. Valoarea pagubelor a fost estimată la peste 207 milioane lei, iar unii producători au pierdut până la 70-90% din recoltă. 

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI