Firma care a câştigat licitaţia de producere a paşapoartelor în RM, implicată în scheme dubioase

Firma care a câştigat licitaţia de producere a paşapoartelor în RM, implicată în scheme dubioase
Sursa: www.mold-street.com Foto: jurnal.md 19.04.2017 13:19
Compania UAB Garsų Pasaulis din Lituania, ce urmează să producă şi să livreze în următorii trei ani în Moldova peste 1,5 milioane de carnete de paşapoarte se află în prezent împreună cu proprietarii săi în centrul unui scandal internaţional.

O investigaţie Reuters relevă că grupul Semlex, acţionarul majoritar la Garsų Pasaulis, dar şi compania lituaniană sunt direct implicate într-o schemă prin care paşapoartele pentru cetăţenii din Republica Democrată Congo au ajuns a fi printre cele mai scumpe din lume, circa 185 de dolari bucata, dublu faţă de cele britanice.

Cum creşte preţul paşapoartelor

Documentele analizate de Reuters a arătat că, din costul de 185 de dolari pentru fiecare paşaport, doar 65 de dolari merge la guvernul congolez. 12 dolari merg la o firmă cu sediul în capitala Kinshasa, care supervizează proiectul, în timp ce 48 de dolari merg la grupul Semlex, furnizorul belgian de paşapoarte.

Restul de 60 de dolari ajung la LRPS, o companie offshore cu sediul în Emiratele Arabe Unite, care este deţinută de Makie Makolo Wangoi. Ultimul ar fi o soră a preşedintelui congolez Joseph Kabila şi este înregistrată ca acţionar cu alţi membri ai familiei Kabila în mai multe companii. În două dintre aceste firme, ea foloseşte numele Makolo wa Ngoy Kabila. 

Astfel costul unui paşaport congolez ajunge a fi cât 42% din venitul anual al unui cetăţean al acest ţări.

Nici Semlex, nici compania offshore LRPS, nici preşedinţia congoleză nu au răspuns la ancheta Reuters. 

Documentele analizate de Reuters - inclusiv cele privind acordurile între Semlex şi guvernul din Congo, precum şi acorduri între indivizi şi companii implicate în schemă arată modul în care a fost aranjat semnarea unui astfel de contract.

Una dintre figurile-cheie în acest caz este CEO al Semlex Albert Karaziwan, care a fondat compania în 1992 controlată de familia sa aproape în întregime. Albert Karaziwan este un armean-belgian, născut în Aleppo, Siria. Are un castel în Belgia şi interese în domeniul imobiliar şi hoteluri. Acesta oferă servicii în domeniul IT şi securitate pentru guverne, în special în Africa.

În perioada octombrie 2014-iunie 2015, Karaziwan a avut mai multe discuţii cu autorităţile congoleze, inclusiv prin scrisori adresate direct preşedintelui Kabila, potrivit documentelor examinate de Reuters.

La 16 octombrie 2014, Karaziwan a trimis o primă expertiză  care ar putea costa un paşaport biometric: între 21.50 euro şi 43 de euro, adăugând că firma sa ar putea să le producă în propria fabrică din Lituania.

Cinci zile mai târziu, Karaziwan a trimis o altă scrisoare către Kabila. De data aceasta, el a invitat în Dubai două rude ale preşedintelui din această ţară africană pentru a discuta condiţiile contractului.

Compania din Lituania, parte a unei scheme frauduloase

Contractul semnat 11 iunie 2015 prevede că 65 de dolari din cei 185 dolari care costă un paşaport vor fi transferaţi statului congolez. Restul de 120 dolari vor fi ajunge la consorţiu - care include Semlex Europa, cu sediul la Bruxelles, Semlex Global, cu sediul în Emiratele Arabe Unite, tipografia Semlex în Lituania şi LRPS înregistrată în Emiratele Arabe Unite.

În timpul negocierilor, LRPS a fost reprezentat de Karaziwan, şeful Semlex, conform contractului dintre Semlex şi guvernul congolez.

De notat că Semlex deţine 60%, iar Karaziwan - 40% din capitalul Garsų Pasaulis din Lituania.

Vytautas Mieliauskas, directorul Garsų Pasaulis din Lituania a confirmat faptul că societatea pe care o conduce este implicată în acest proiect, dar a susţine că rezultatele lui sunt dezamăgitoare.

„Contractul din Republica Democrată Congo este cel mai mare acord de producere a paşapoartelor la care participăm. Acesta a fost semnat în 2015, dar valoarea lui nu o putem preciza (...) Am avut planuri mari, am investit mult, pentru că paşaportul este cel mai modern si sofisticat. Conform estimărilor preliminare, urma să producem 2-2,5 milioane de carnete de paşapoarte pe an, dar în realitate proiectul nu prea a mers şi am produs într-un an şi jumătate doar câteva sute de mii de paşapoarte, a declarat Vytautas Mieliauskas, citat de Postul naţional de televiziune din Lituania.

În acelaşi timp managerul lituanian se laudă cu faptul că investiţiile în proiectul congolez nu au fost în zadar, iar compania a obţinut un contract în Afganistan, iar în viitorul apropiat este planificat să semneze un contract în Moldova.

Moldova va plăti 110 milioane lei pentru un contract dubios?

Ultimul ridică mari semne de întrebare. iar detalii din acesta s-au scurs în presă cu concursul întreprinderii de stat Registru. Astfel s-a aflat că întreprinderea de Stat Registru a semnat deja un nou contract de achiziţie a carnetelor de paşapoarte cu UAB Garsų Pasaulis din Lituania.

"Analizându-se ulterior preţul propus de fiecare companie, raportat la alte condiţii pe care le întrunesc participanţii la licitaţie, s-a ajuns la concluzia că, din punct de vedere al respectării parametrilor tehnici UAB Garsu Pasaulis respectă cerinţele integral”, a declarat Sergiu Răilean, directorul ÎS Registru.

Totodată acesta a susţinut preţul paşapoartelor va fi mai mic decât cel din contractul din 2012.

În acelaşi timp întreprinderea Registru şi nici proprietarul acesteia Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor nu au difuzat nici-un comunicat la acest subiect.

Veaceslav Negruţa, fost ministru al Finanţelor a cerut să fie făcute publice contractele negociate şi semnate de către întreprinderea Registru în anii 2012 şi 2017, "pentru a stabili clar şi în baza detaliilor contractuale caracterul avantajos sau dezavantajos al acestor două contractate negociate şi semnate de către conducerea ÎS CRIS Registru, precum şi comparabilitatea acestor două contracte aflate în competenţa şi gestiunea exclusivă a Î.S. CRIS Registru".

De notat că dacă se va depista că noile paşapoarte nu corespund cerinţelor UE, atunci moldovenii ar putea pierde dreptul la circulaţia fără vize în Uniunea Europeană.

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI