Tot în acea zi de luni, 2 ianuarie 2017, a fost publicată în Monitorul Oficial şi Hotărîrea Guvernului din 30 decembrie 2016 cu privire la transmiterea dreptului de desfăşurare a lucrărilor de explorare geologică a hidrocarburilor pe teritoriul Republicii Moldova, în baza căreia a fost semnat contractul.
Se vede că cineva a lucrat de Revelion pentru ca Hotărârea Guvernului adoptată pe 30 decembrie 2016 să fie publicată de urgenţă. Pentru ce aşa urgenţă se va vedea în următoarele luni.
În această situaţie, Mold-Street punctează câteva semne de întrebare referitor la contractul de concesiune cu Frontera:
Când s-a decis organizarea concursului pentru concesionare
Pe 25 aprilie 2016, în cadrul şedinţei Consiliului Naţional privind parteneriatul public privat s-a examinat posibila concesionare a zăcămintelor de hidrocarburi.
În Procesul verbal iniţial publicat de Agenţia Proprietăţii Publice se preciza că membrii Consiliului au decis excluderea unui astfel proiect.
Totuşi Guvernul a adoptat pe 20 iulie 2016, Hotărârea privind concesionarea lucrărilor de explorare geologic a hidrocarburilor pe teritoriul Republicii Moldova, cu ulterioara lor exploatare.
La începutul lunii septembrie 2016, Maria Şendilă. şefă de direcţie în cadrul Agenţiei Proprietăţii Publice a declarat pentru mold-street că ar fi vorba de o greşeală în text. Tot în septembrie 2016, a apărut pe pagina Agenţiei şi versiunea corectată a procesului verbal din 25 aprilie 2016.
Cum s-au respectat condiţiile concursului
O comisie în frunte cu Valeriu Munteanu, Ministrul Mediului, a desemnat pe 1 noiembrie 2016 compania Frontera Resources International LLC, câştigătoare "a concursului de selectare a concesionarului lucrărilor de explorare geologică a hidrocarburilor pe teritoriul Republicii Moldova, cu ulterioara lor exploatare".
Potrivit unui comunicat al Ministerului, la concurs au participat doar două companii: Overseas Minerals Corporation şi Frontera. Totuşi formal a fost respectată una din condiţiile de bază impuse de autorităţi. Din informaţia făcută publică nu este clar însă unde sunt înregistrate aceste companii şi nici cine sunt proprietarii.
De exemplu o companie cu denumirea Overseas Minerals Corporation era înregistrată la Londra şi avea ca fondator o firmă omonimă din insulele Virgine Britanice (BVI). Director figura Salome Vakhania, psiholog din Marea Britanie. Firma însă a fost dizolvată încă în anul 2015.
Vladislav Stropşa, şef al Direcţiei geologică din cadrul Agenţiei pentru Geologie şi Resurse Minerale (AGRM) a declarat că la concurs a participat Overseas Minerals Corporation din insulele Virgine Britanice.
Oferta Overseas Minerals Corporation a fost însă respinsă de comisia de concurs pentru că "nu corespunde cu cerinţele stipulate în Caietul de sarcini, iar Compania ”Frontera Resources International” LLC întruneşte criteriile de selectare a concesionarului".
Cine este fondatorul Frontera? Un offshore din Cayman
Concursul la câştigat Frontera Resources International LLC, cu sediul în SUA. Din păcate adresa exactă din contractul de concesiune publicat pe Facebook de Valeriu Munteanu, Ministrul Mediului a fost ştearsă, de parcă ar fi un mare secret.
„Speculaţii de genul că firma americană, nu este chiar americană, având fondatori nişte companii off-shore, sunt demantelate de prezenţa la şedinţa de final a dl James Pettit, ambasador al SUA în Republica Moldova, care ne-a asigurat că această companie este una reputată în SUA”, a ţinut să afirme într-o postare pe Facebook Ministrul Mediului.
Nu facem speculaţii, ne bazăm pe date oficiale. Cine sunt proprietarii anunţă chiar Frontera Resources Corporation din Houston, Texas, care scrie pe pagina sa WEB că Frontera Resources International LLC, este „o filială deţinută în totalitate”.
Potrivit rapoartului de audit pentru anul 2015, Frontera Resources Corporation are ca fondatori o companie omonimă din Insulele Cayman, unul dintre cele mai importante paradisuri fiscale de pe glob.
Frontera este în procedură de faliment
Despre cât de serioasă este compania ce va face prospecţiuni ne vorbesc şi cifrele din rapoartele financiare. Astfel se constată că Frontera se confruntă cu grave probleme financiare, iar cotaţia acţiunilor sale la bursa de la Londra a scăzut în 2016 de şapte ori, ceea ce reflectă pesimismul investitorilor şi perspectivele sumbre ale companiei.
În anii 2011-2015 compania a lucrat în pierdere, iar veniturile sunt în scădere. De exemplu în anul 2015 la o cifră de afaceri de 3,7 milioane de dolari obţinute din vânzările de petrol şi gaze, pierderile au constituit 20,5 de milioane de dolari.
În prima jumătate a anului 2016 veniturile companiei s-au ridicat la doar două milioane de dolari, în timp ce pierderile se apropie de 11 milioane dolari.
Frontera Resources se află într-un litigiu cu guvernul Georgiei pentru că a încercat să se sustragă de la plata unei datorii de 30 milioane de dolari până la 1 august 2016. Compania din SUA susţinea că datoria ar urma să fie plătită de subsidiara Frontera din Georgia. În plus se iniţiase şi o procedură de faliment.
Brokerii şi analiştii de la Bursa de la Londra au susţinut că manevra denotă că echipa de management dă dovadă de „deficit intelectual sau deficit moral, sau ambele”.
Abia la finele anului 2016 Frontera a anunţat despre restructurarea datoriei pentru o perioadă de până la 1 aigust 2020.
Despre rezervele descoperite în Georgia
Frontera susţine de mulţi ani că un perimetru de gaze naturale concesionat în Georgia are un imens potenţial comercial, însă producţia propriu-zisă este, până în prezent, departe de a se fi situat la înălţimea aşteptărilor.
În februarie 2016, Steve Nicandros, preşedinte şi CEO Frontera a anunţat că resursele de gaze descoperite în estul Georgiei includ aproximativ 5 trilioane de metri cubi. „Georgia va deveni o ţară exportator de gaze în termen de trei până la cinci ani. Acesta va furniza gaze naturale către Turcia şi pe pieţele din Europa de Est", a declarat Nicandros.
Ministerul Energiei de la Tbilisi şi-a exprimat public îndoielile cu privire la estimările şi promisiunile Frontera Resources. Ministrul adjunct al Energiei Mariam Valishvili a subliniat faptul că Frontera Resources a făcut astfel de declaraţii deja de trei ani - iniţial a anunţat despre 43 de miliarde de metri cubi, apoi aproximativ un trilion de metri cubi, iar acum aproximativ 3,8 trilioane de metri cubi de gaz.
„O dată Frontera a comandat un raport de evaluare a potenţialului anumitor zăcăminte, care apreciază pozitiv resursele care pot exista în Georgia, dar acestea nu sunt confirmate şi cu potenţial pentru producţie”, a precizat oficialul georgian.
Unde se vor efectua lucrările de explorare din Moldova
Într-un comunicat de presă Frontera anunţă că are dreptul exclusiv de a explora pentru producerea şi dezvoltarea resurselor de hidrocarburi din cadrul unei zone care cuprinde aproximativ 3 milioane de acri situate în partea de sud a ţării. Termenul de ansamblu a Acordului de concesiune este de 50 de ani de la data executării sale, inclusiv o fază iniţială de explorare de până la zece ani.
Suprafaţa exactă şi perimetrul unde se vor face prospecţiuni este indicată în contractul de concesiune: 12.125 kilometri pătraţi, ceea ce constituie circa 36% din teritoriu. Din anexa 1 la contract rezultă că lucrările de prospecţiune vor putea fi efectuate şi în suburbiile Chişinăului.
Investiţiile de milioane dolari
Compania a promis să investească şase milioane de dolari în următorii cinci ani. Cifra este una infimă, dacă ţinem cont că lucrările de prospecţiune sunt destul de costisitoare.
Igor Nicoară, directorul Institutului de Geologie şi Seismologie al AŞM, s-a arătat nedumerit de această sumă. „Este o sumă foarte mică. Doar o sondă săpată până la adâncimea de 500 de metri ar costa între 500.000 şi un milion de dolari. Aceste şase milioane de dolari sunt doar pentru activităţi ce nu necesită lucrări de explorare", a declarat Igor Nicoară, în cadrul emisiunii „Ora Expertizei” de la Jurnal TV.
Directorul Institutului de Geologie şi Seismologie a menţionat că Republica Moldova s-a confruntat deja cu experienţe negative în acest domeniu, pomenind de contractul de concesiune din 1995, semnat cu o altă companie americană din Texas, Redeco Ltd, care a făcut careva lucrări, dar activitatea nu a fost dusă până la capăt şi nu s-a aflat dacă în subsolul ţării sunt rezerve importante de petrol şi gaze.
Jurnal.md
