Investigaţie RISE: Războiul benzinăriilor

Investigaţie RISE: Războiul benzinăriilor
Sursa: jurnal.md Foto: rise.md 06.03.2017 17:05
Un banal război judiciar dintre Primăria Cimişlia şi o firmă din Chişinău scoate la iveală interese de milioane, conexiuni cu zone offshore, persoane interpuse şi lobby din partea funcţionarilor publici. Miza locală constă în autorizarea unei benzinării construită la firul legii într-o zonă strategică a oraşului. La nivel naţional, însă, miza ia forma unei reţele de staţii de alimentare cu combustibil, după ce la afacere a contribuit şi o firmă afiliată oligarhului Vlad Plahotniuc, noul preşedinte al Partidului Democrat.

O scrisoare către Lukoil, probă în instanţă

Istoria benzinăriei buclucaşe începe în ianuarie 2014, când Constarexim SRL, cu sediul în Chişinău, a cumpărat două terenuri. Amplasate aproape de centrul oraşului, lângă intersecţia mai multor drumuri naţionale, noul proprietar demolează construcţiile existente, comasează terenurile şi-şi propune să ridice o staţie de alimentare cu combustibil.

Însă autorităţile locale îi refuză eliberarea certificatului de urbanism, „deoarece contravine Planului Urbanistic General (PUG) al or. Cimişlia”. Aprobat în 2010, PUG prevede amplasarea, în zona respectivă, a clădirilor multietajate, iar cele două benzinării care au fost construite anterior, să fie strămutate la periferia localităţii.

Nemulţumiţi de refuz, reprezentanţii Constarexim SRL acţionează primăria în instanţă. Una dintre probele pe care juristul companiei a prezentat-o judecătorilor este un răspuns din partea „Urbanproiect”, întreprindere de stat specializată în proiectarea teritorială care a elaborat PUG al or. Cimişlia.
În respectiva scrisoare, Iurie Povar, directorul „Urbanproiect”, constată că pe „terenul prevăzut pentru construcţia obiectivului planificat, […] şi care la momentul de faţă este proprietatea companiei Dvs.”, e posibilă amplasarea unei benzinării. Destinatarul scrisorii, însă, este Isayev Feyruz, directorul companiei Lukoil-Moldova SRL – beneficiara staţiei de alimentare cu combustibil.

Astfel, în iulie 2014, Judecătoria Cimişlia, ţinând cont inclusiv de scrisoarea lui Povar, constată: „construcţia încă a unei benzinării în perimetrul indicat va asigura compatibilitatea acesteia cu celelalte construcţii din zonă” şi obligă primăria să elibereze certificatul de urbanism.
Însă câteva luni mai târziu, magistraţii de la Curtea de Apel Chişinău stabilesc că firma nu avea „schiţa de proiect avizată de arhitectul-şef, în cazul amplasării construcţiei în zonă cu regim special”. În rezultat, magistraţii de la apel casează hotărârea primei instanţe şi respinge, ca nefondată, cererea companiei. Deja în martie 2015, verdictul final pe acest caz este dat de Curtea Supremă de Justiţie – „recursul declarat de Constarexim SRL se consideră inadmisibil”.

Aceeaşi problemă, altă decizie

În aprilie 2015, la două săptămâni după ce a pierdut definitiv procesul de judecată cu primăria, Constarexim SRL transmite în comodat terenul din centrul Cimişliei companiei Grand Oil SRL. Aceasta reia tentativa Constarexim SRL de a construi o staţie de alimentare cu combustibil. Spre deosebire de predecesoarea sa, aceasta deja solicită iniţial avizarea schiţei de proiect. Asta chiar dacă Nicolae Şandrovschi, juristul care a reprezentat în instanţă şi Constarexim, şi Grand Oil, se arată sigur că „în plan (PUG – n.r.) nu este regim special, cum spunea primarul” şi că, de fapt, „noi nu suntem obligaţi să facem schiţă de proiect”. Primăria iar se opune şi urmează un nou proces de judecată. Într-un final, la mijlocul lui 2016, judecătorii au decis definitiv că, de această dată, dreptatea e de partea Grand Oil SRL.

Una dintre probele la care au făcut referire magistraţii în procesul Grand Oil SRL este scrisoarea lui Iurie Povar, directorul „Urbanproiect”. Aceeaşi scrisoare folosită şi de Constarexim SRL în primul proces, dar care atunci nu i-a adus câştig de cauză. „În ambele cazuri [judecătorii] s-au expus. Una a respins-o, alta a acceptat-o, prin prisma schiţei de proiect”, explică Sergiu Pîntea, administratorul Grand Oil.

Războiul solicitărilor

După ce a câştigat în instanţă, Grand Oil SRL obţine certificatul de urbanism şi, ulterior, solicită eliberarea autorizaţiei de construcţie. Potrivit legii, primăria trebuia să le răspunde timp de 10 zile lucrătoare, aşa că, exact în ziua în care expira termenul, Sergiu Pîntea, administratorul firmei, se adresează din nou autorităţilor locale. Acesta enumeră mai multe prevederi legale şi anunţă autorităţile că autorizaţia de construire se consideră eliberată, „în ordinea faptului că […] au expirat 10 zile lucrătoare, cât şi a faptului că […] Grand Oil SRL nu a primit autorizaţia de construire solicitată sau refuzul de eliberare a acesteia”.

În replică, primăria menţionează că fişa de avizare prin care a fost respinsă schiţa de proiect a benzinăriei „a fost expediată […] în adresa D-stre cu scrisoare recomandată la 26.07.2016, ori în a 9-a zi lucrătoare”.

„Ne-a dat [drept] răspuns avizul negativ la schiţa de proiect. El (primarul – n.r.) prin aviz spune că ne-a refuzat [eliberarea autorizaţiei de construcţie]. Dar chiar şi să fi fost refuz, aşa cum spune legea, oricum era tardiv”, explică juristul Nicolae Şandrovschi.
Însă primăria rămâne pe poziţii şi îi apostrofează pe reprezentanţii Grand Oil SRL cu faptul că interpretează eronat prevederile legale. Ca reacţie, primarul Gheorghe Răileanu expediază sesizări pe la diverse instituţii de stat – Inspecţia de Stat în Construcţie, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, Ministerul Justiţiei – solicitând implicare sau verificarea cazului. Drept răspuns este informat, fie de imposibilitate de intervenţie, fie de corectitudinea cu care a acţionat compania Grand Oil SRL.

Dosar penal interminabil

La începutul lui august 2016, primarul Gheorghe Răileanu depune un demers şi la Procuratura Anticorupţie. Acesta reclama modul în care Grand Oil SRL a demarat lucrările de construcţie „în lipsa documentaţiei necesare de urbanism şi în lipsa autorizaţiei de construcţie”, dar şi „pretinse acţiuni coruptibile ale persoanelor” din cadrul „Urbanproiect” care au eliberat scrisoarea adresată directorului Lukoil-Moldova.
O lună mai târziu, procurorul anticorupţie Eugen Rurac emite o ordonanţă de refuz în pornirea urmăririi penale pe motiv că „fapta nu întruneşte elementele infracţiunii”. Însă la scurt timp, cazul este reluat. Acum dosarul se află în gestiunea lui Nicolae Moraru, ofiţer superior în cadrul Direcţiei generale urmărire penală al Centrului Naţional Anticorupţie. „Se investighează cazul. Corect a fost sau nu, şi-a depăşit cineva atribuţiile de serviciu sau nu – când a eliberat careva acte pentru benzinăria dată”, a spus Moraru.

Continuarea investigaţiei pe RISE Moldova.
 

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI