În 2019 cheltuielile cu pensiile ar urmă să scadă cu echivalentul a 1% din PIB, iar veniturile bugetare ar urmă să crească cu alt 1% din PIB, de pe urma reformei fiscale.

Compromisul va ajuta Grecia să ajungă la un acord cu creditorii săi înainte de întâlnirea miniştrilor de finanţe din UE, programată pe 7 aprilie, cred oficialii greci.

De ieşirea din impas depind tranşele de bani pe care Atena le primeşte din cel de-al treilea împrumut, în condiţiile în care în vară trebuie să dea înapoi sume mari din împrumuturi anterioare.

Blocajul din negocieri a ridicat şansele intrării în incapacitate de plata, însă de cealaltă parte, depăşirea lui şi tăierea pensiilor cresc şansele mişcărilor de stradă.

În afară de tăierea pensiilor, pe masa discuţiilor s-au mai aflat reforme pe piaţa muncii şi pe cea energetică.

Totuşi, economiile de 2% din PIB făcute la buget ar putea convinge FMI-ul să participe la ultimul program de salvare al Greciei, în condiţiile în care fondul avea mari rezerve cu privire la capacitatea ţării de a-şi plăti vreodată datoriile.