Întreprinderile cu capital de stat, doldora de datorii şi la cheremul clientelei politice // RAPORT

Întreprinderile cu capital de stat, doldora de datorii şi la cheremul clientelei politice // RAPORT
Sursa: jurnal.md Foto: jurnal.md 30.03.2017 18:05
Cea mai mare parte din întreprinderile statului sunt într-o stare economico-financiară deplorabilă. Deşi anumite ministere şi agenţii de stat pretind că sunt la curent cu situaţia lor, întreprinderile gestionate de stat sunt văzute mai degrabă ca o sursă de câştig pentru birocraţia statului, un adaos salarial la diverse poziţii guvernamentale şi aproape deloc ca un isntrument de redresare a situaţiei acestor întreprinderi. Acestea sunt concluziile unui studiu realizat de IDIS Viitorul, făcut în baza analizei celor 230 de entităţi publice (189 întreprinderi de stat şi 41 societăţi comerciale cu capital integral sau majoritar de stat).

Potrivit raportorilor, întreprinderile gestionate de stat sunt prost gestionate, dar se bucură de poziţii dominante în economie şi favorizează menţinerea unor vaste reţele clientelare între stat şi proprietăţile aflate în proces de devalizare rapidă.

„După cum am constatat într-un studiu tipărit în 2016, din cele 112 societăţi pe acţiuni în care statul deţine cote de participare, doar 32 au raportat activităţi profitabile în anul 2014, conform statisticilor economice. Pierderile celorlalte 36 societăţi comerciale au înregistrat valori între 468 de mil. de lei, cu 253 de mil. de lei mai mare decât profiul înregistrat, fără a lua în acest calcul însă uriaşele pierderi de la mega-companiile cu participare de stat cu statut special, cum sunt Moldova-gaz, Moldtelecom, Metalferos şi Glass Container. Numai în anul 2014, Moldovagaz a avut pierderi de circa 2,3 mlrd lei, pierderi transportate ulterior pe seama consumatorilor. De regulă, întreprinderile de stat sunt mai mari, mai rigide, mai puţin transparente şi mai vulnerabile contra unor decizii eronate, în ciuda beneficiilor pe care tot aceste întreprinderi le transmit oficialilor guvernamentali, incluşi din oficiu în cadrul unor consilii administrative”, se spune în studiu.

Autorii studiului mai spun că multe dintre aceste întreprinderi sunt ajutate să-şi menţină diverse forme de monopol de piaţă în economie, favorizând astfel înţelgeri şi reţele clientelare toxice.

„De regulă, întreprinderile de stat sunt mai mari, mai rigide, mai puţin transparente şi mai vulnerabile faţă de întreprinderile constituite de iniţiativa privată, iar acoperirea politică le împinge să-şi asume de multe ori decizii eronate de management, să tolereze risipa şi devalizarea propriilor active, concomitent cu transmiterea unor vaste beneficii pecuniare şi nu doar unor oficiali, prezenţi în cadrul consiliilor administrative existente”, sunt principalele constatări formulate de Angela Boguş şi Marselina Ignat, autoarele policy reportului „Eficienţa întreprinderilor cu capital de stat din Republica Moldova”.

„Clientela politică este implicată în gestionarea întreprinderilor cu capital de stat, iar o parte dintre ele desfăşoară activităţi şi prestează servicii improprii specificului lor, deşi diversificarea activităţii desfăşurate prin dezvoltarea unor genuri noi, care ar decurge direct din activitatea de bază este necesară şi oportună. În pofida evoluţiilor negative ale activităţii întreprinderilor, a pierderilor considerabile înregistrate şi a unui trend de diminuare a profitului net, un şir de entităţi publice reflectă un salariu mediu lunar substanţial, sursele de majorare a sporurilor salariale deseori nefiind clare, alte invocând caracterul personal al datelor încearcă să tăinuiesc aceste informaţii”, a explicat Angela Boguş.

La rândul său, directorul IDIS, Igor Munteanu, a declarat că există o necesitate imperativa de a scutura acest „paradis” al impunităţii şi al fraudelor tolerate în sistemul proprietăţilor publice.

„Din păcate, Curtea de Conturi ar putea doar constata lunga listă de ilegalităţi care se întâmplă la orice pas în acest sector, însă deciziile de corectare aparţin ministerelor de ramură, procuraturii, dar şi Parlamentului RM, căruia niciodată nu-i ajunge suficientă voinţă politică pentru a chema la ordine administratorii rau-intentionaţi din acest sistem. Lipsa de voinţă politică se explică şi prin faptul că aceste întreprinderi de stat îşi remunerează generos membrii consiliilor administrative şi acesta-i stimulentul care corupe adeseori ministerele să schimbe politica faţă de aceste întreprinderi. Nu există nicio corelaţie între mărimea salariilor acestora şi rezultatele economico-bugetare ale întreprinderilor. Conflictele de interese sunt deosebit de frecvente, iar adaptarea întreprinderilor de stat la sistemul de achiziţii publice este inexistentă, fiind prejudiciate interesele statului şi ale cetăţenilor reprezentaţi de acesta”, a spus directorul IDIS.

În concluzie, autorii studiului au recomandat autorităţilor să iniţieze în timp util procedura de  reevaluare a întregului patrimoniu al întreprinderilor de stat şi al societăţilor comerciale de stat, în vederea asigurării valorificării acestora, identificării direcţiilor de eficientizare a patrimoniului deţinut. De asemenea, ministerul Finanţelor ar trebui să includă în rapoartele sale de monitorizare a situaţiei financiare date care să reflecte genurile de activitate desfăşurate de entităţile publice.

Vedeţi mai jos studiul:​

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI