Cum parlamentarii vor să lege mâinile ANI şi Fiscului la verificarea averilor

Cum parlamentarii vor să lege mâinile ANI şi Fiscului la verificarea averilor
Sursa: europasscenter.wordpress.com Foto: jurnal.md 03.03.2017 10:01
Concomitent cu iniţiativa privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală, cinci deputaţi în frunte cu preşedintele Parlamentului Andrian Candu au înregistrat pe 1 decembrie 2016 şi un alt proiect care modifică câteva legi importante pentru economia Republicii Moldova. 

Este vorba despre o serie de amendamente de ordin instituţional şi fiscal, care prevăd modificarea Legii cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate (ANI), a Legii privind declararea averii şi a intereselor personale, şi a Legii pentru punerea în aplicare a titlurilor I, II şi V din Codul Fiscal. 

Fiscul şi ANI nu vor putea verifica provenienţa banilor

În cazul adoptării amendamentelor sus-numite, Autoritatea Naţională de Integritate şi Serviciul Fiscal vor fi de fapt legate la mâini şi vor putea doar ”constata” cine şi câtă avere a legalizat, fără însă să poată verifica provenienţa banilor sau să pună întrebări incomode rău-platnicilor. 

Aceste modificări sunt văzute ca parte aferentă iniţiativei de legalizare a capitalului şi stimulare fiscală, care a fost retrasă deja de pe agenda Parlamentului.

Aminitim că iniţiativa respectivă prevedea anularea sumelor reflectate în sistemul de evidenţă al Serviciului Fiscal de Stat, al Serviciului Vamal, al Casei Naţionale de Asigurări Sociale (CNAS), inclusiv în sistemul de evidenţă specială, la majorările de întârziere şi la amenzile aferente bugetului public naţional, neachitate la data punerii în aplicare a prezentei Legi, inclusiv amânate şi eşalonate, în condiţiile achitării până la data de 21 decembrie 2016 a plăţilor de bază. Totodată se propunea ca pentru perioada anterioară anului 2016 organele cu atribuţii fiscale să nu efectueze controale ale corectitudinii calculării şi achitării impozitelor, taxelor, amenzilor aferente bugetului etc.

Ambiguităţile expresiilor din noul Proiect de lege nu sunt cea mai mare problemă – mai important este faptul că acesta afectează un număr mare de prevederi de ordin instituţional (ANI) şi fiscal (Codul Fiscal), care poate avea repercusiuni asupra sistemului de colectare a veniturilor la buget şi capacităţilor de gestionare instituţională ale entităţilor implicate în proces.  

Impactul proiectului – neevaluat

Primul lucru care sare în ochi este lipsa analizei impactului de reglementare. Deşi este evident că normele de drept propuse în Proiectul de lege vizează persoanele care desfăşoară activitatea de întreprinzător, în conţinutul iniţiativei nu se regăseşte o astfel de analiză, care este obligatorie conform art.20 din Legea nr.780/2001. Se încalcă astfel previzibilitatea reglementării activităţii de întreprinzător, dar şi transparenţa decizională raportată la activitatea agenţilor economici.

De asemenea, atât descrierea condiţiilor care au impus elaborarea proiectului, cât şi referinţele la reglementările UE lipsesc din nota informativă a proiectului, care, de facto, descrie o ”politică a faptului împlinit”: ”subiecţii […] pot depune la ANI declaraţiile de avere şi interese personale pentru anul fiscal 2016 incluzând averile liberalizate […]”, însă ”ANI […] nu va verifica averea liberalizată”.

Oportunitatea adoptării Proiectului de Lege este neclară din moment ce acesta ”va avea un impact semnificativ asupra activităţii agenţilor economici, care vor putea să-şi dezvolte afacerile în Republica Moldova [...] ” (din nota informativă) în condiţiile în care ”pentru perioada anterioară anului 2016 organele cu atribuţii fiscale nu vor efectua controale ale corectitudinii calculării şi achitării impozitelor, taxelor [...]” (tot din nota informativă). 

Totodată, este neclar cum o formă de stimulare fiscală, asemănătoare celei promovate de Proiectul de Lege, poate să anuleze obligaţiile organelor fiscale de a evalua corectitudinea achitării impozitelor pentru un anumit număr de subiecţi (nedefiniţi clar).

Lipsa de estimare economico-financiară aferentă implementării Proiectului încheie şirul de lacune în nota informativă şi lasă impresia că documentul nu are la bază argumentele necesare. 

Cum va fi afectat interesul public 

Proiectul de Lege pare să promoveze interesele unor persoane grevate de obligaţia declarării averilor la liberalizarea capitalului, iar pe de altă parte diminuează rolul ANI şi a Serviciului Fiscal, adică a organelor naţionale cu competenţe în asigurarea integrităţii, prevenirii corupţiei şi spălării banilor. 

Scopul anunţat al acestor amendamente este ”ajustarea cadrului legal la conceptul proiectului de lege privind liberalizarea capitalului şi stimulării fiscale”, iar argumentarea din nota informativă se axează pe ”anularea sumelor reflectate în sistemul de evidenţă al serviciului Fiscal de Stat, al Serviciului Vamal, al Casei Naţionale de Asigurări Sociale [...]”. 

Nu este clar cum aceste anulări şi facilităţi fiscale pentru o categorie nedefinită de persoane pot fi catalogate drept ”ajustare a cadrului legal”, cu atât mai mult cu cât practicile date contravin expres politicilor fiscale şi financiar-bancare ale Republicii Moldova.

Interdicţia ce va fi impusă ANI şi altor organe de resort limitează competenţele acestora de a verifica provenienţa capitalului liberalizat şi denaturează obiectivele instituţionale ale acestor autorităţi. Însăşi procedura de contestare a legalizăriicapitalului generează ineficienţă prin termini mici şi caracterul superficial al declarării capitalului. Ca urmare, ceea ce este şi deosebit de grav, în cazul unor procese cu implicarea beneficiarilor liberalizării, părţile care au suportat daune vor fi limitate în acţiunile de apărare, întrucât recuperarea mijloacelor financiare fraudate va fi deosebit de complicată, sau nu chiar imposibilă.Mecanisme de supraveghere şi control mai vulnerabile

Articolul II din Proiectul de lege stipulează că Autoritatea Naţională de Integritate va putea doar să obţină o confirmare de la Serviciul Fiscal asupra faptului că averile indicate au fost liberalizate, fără a dispune de prerogative în a verifica aceste declaraţii. 

Ulterior, proiectul stipulează că  informaţia solicitată de ANI ”va fi utilizată doar în scopul confirmării declarării capitalului liberalizat”. Incertitudinea dată creează confuzie, deoarece nu este clar dacă pe interior ANI va putea specifica în actele sale de constatare anume faptul liberalizării capitalului respectiv. 

Din cauza acestei lacune în mecanismele de supraveghere şi control, deficienţele de interes instituţional (intern) şi public (extern) vor prevala. Eventual, acţiunile ANI pot fi contestate în materie de împuterniciri, control, acte de constatare a averilor liberalizate, iar în baza contestărilor instituţiile respective (de integritate, fiscale) devin ţinte uşoare în încercarea subiecţilor de liberalizare al capitalului de a diminua capacitatea acestora de a-şi face datoria. 

La articolul IV, punctul 2 (Cod Fiscal) proiectul completează art.226/6 stipulând includerea capitalului liberalizat în metoda de estimare a veniturilor, în condiţiile în care art. 226/6 din acelaşi Cod se referă la metodele indirecte de estimare. Perceperea impozitelor la cota obişnuită prin aplicarea mai avantajoasă pentru stat a metodei indirecte de estimare este astfel exclusă pentru veniturile/proprietăţile deţinute de către contribuabili, fapt criticat cu vehemenţă şi de către Centrul Naţional Anticorupţie. În plus, este clar că mărimea taxei de liberalizare va putea fi diminuată (sau doar 2%), astfel încât colectările la bugetul public pot fi lejer compromise în baza acestui mecanism. 

Stabilitatea normelor juridice

Merită de notat că Direcţia Generală Juridică a Parlamentului, în avizul la Proiectul de lege pentru modificarea celor trei legi, se arată îngrijorată de faptul că amendamentele propuse sunt promovate înainte ca iniţiativa privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală să fie adoptată, adică ”nu este respectată consecutivitatea dezbaterilor în plen a proiectelor şi consecutivitatea adoptării lor”. 

Pe altă parte, membrii Direcţiei menţionează că atât Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la ANI, cât şi Legea nr. 133 din 17 iunie 2016 cu privire la declararea averilor şi intereselor personale au intrat în vigoare la 1 august 2016 – şi nu a trecut perioada de 6 luni prevăzută de legislaţie, astfel încât orice modificare sau completare a legilor respective afectează principiul stabilităţii normelor juridice. 

Comisiile specializate ale Parlamentului nu au avut însă obiecţii faţă de proiectele de modificare a celor două legi. 

Expert – urmează să tratăm proiectele cu maximă prudenţă

Contactat de EuroPass, doctorul în economie şi expert în cadrul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă, admite că proiectul de lege care vine în completarea iniţiativei de liberalizare a capitalului a apărut la insistenţa juriştilor, care au argumentat că după votarea acesteia vor fi necesare multiple modificări la unele legi în vigoare. 

Fostul deputat afirmă că atunci când apare o astfel de lege precum liberalizarea capitalului, apare necesitatea completării unor alte legi, doar că aceste stipulări au avut forma unor iniţiative care nu sunt bune, cum ar fi de exemplu faptul că acei care au trecut prin amnistia fiscală nu sunt subiecţi ai ANI.

Veaceslav Ioniţă mai spune că IDIS Viitorul, împreună cu alte organizaţii ale societăţii civile, a criticat iniţiativa privind liberalizarea capitalului şi amendamentele ulterioare ce o completează, făcând un apel public către partenerii externi să abordeze subiectul în discuţii cu autorităţile statului. 

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI