Pentru a sensibiliza mai mult populaţia, unul din tertipurile utilizate de unii „specialişti” este scoaterea din context a unor cifre care ar demonstra că ţara noastră este invadată de produse agro-alimentare europene pe care Republica Moldova le poate produce şi singură. Un exemplu de asemenea produse sunt merele asupra cărora şi am decis să atragem o atenţie mai detaliată pentru a arăta cum stau lucrurile de facto.

Preşedintele a descoperit o invazie de mere din UE

Într-o analiză pe blogul său, dedicată rezultatelor primilor 2 ani de implementare a Acordului de Liber Schimb, preşedintele Igor Dodon susţine că „există o tendinţă de creştere a importului din ţările europene al unui şir de mărfuri agroalimentare – al celor pe care ţara noastră este capabilă să le producă în cantităţi mari şi de înaltă calitate – legume (roşii, ceapă, varză, salată, morcovi, etc.), mere, porumb, zahăr, etc”.

Tot acolo se menţionează printre altele că în 2015, comparativ cu 2014, importurile de mere au crescut de 3,7 ori de la 300 tone la 1.100 de tone. De altfel, preşedintele Dodon nu este singurul care invocă ca exemplu importurile de mere.

De exemplu, în cadrul unei emisiuni televizate, deputatul comunist Oleg Reidman comentînd informaţia moderatoarei potrivit căreia în primele 11 luni ale anului 2016, Moldova a importat 1.500 tone de mere a spus că „aceasta este o consecinţă trădătoare şi urîtă a Acordului de Asociere”.

Parlamentarul mai susţinea că pe de altă parte „Uniunea Europeană îşi reorienteză o parte din producţia sa, care din cauza sancţiunilor nu poate ajunge în Rusia, inclusiv în Moldova”, arătându-se extrem de uimit că Moldova a importat o asemenea cantitate de mere (1.500 tone).

Pentru a ilustra „pericolul” importurilor de mere europene în Moldova am analizat datele aferente dinamicii importurilor pe o perioadă mai lungă de timp, iar prima observaţie este că informaţia despre o creştere de 3,7 ori a cantităţii de mere importate în 2015 este eronată, întrucît în anul 2014 în ţara noastră au ajuns 836 tone de mere şi nu 300 de tone, aşa cum este menţionat în analiza preşedintelui Dodon.

După cum poate fi lesne desprins din graficul de mai jos, cantitatea de mere importată în 2015 nu prezintă vreo careva evoluţie spectaculoasă, rezultatele din mai mulţi ani de pînă la intrarea în vigoare a Acordului de Liber Schimb fiind cu mult superioare indicatorului din anul 2015.

Producţia de mere este de 285 de ori mai mare decât importurile

Adevărul este că cifra de 1.100 de tone din anul 2015 este infimă şi nesemnificativă  raportat la cât produce anual Republica Moldova. Or, în 2015 ţara noastră a îregistrat oficial o recoltă totală de mere de 308.000 de tone, astfel încât ponderea importurilor în raportul cu exporturile din acel an este de doar 0,35%. Altfel spus producţia de mere a fost de 285 de ori mai mari decât importurile.

Dar poate cel mai important fapt asupra căruia merită atrasă atenţia este şi sezonalitatea derulării importurilor date.

De exemplu, din cantitatea totală importată în anul 2015 peste ¾ a fost adusă în Moldova în perioada aprilie-iulie, atunci cînd depozitele frigorifice ale producătorilor autohtoni sunt deja goale. Cu alte cuvinte, derularea importurilor de mere în această perioadă cînd mere locale nu mai există face posibil ca consumatorii să aibă posibilitatea de a avea mere proaspete pe întreg parcursul anului.

În acest sens este absolut neclar ce ar avea împotrivă domnii Dodon sau Reidman pentru ca moldovenii să poată găsi mere în supermarketuri pe tot parcursul anului.

Evoluţia importurilor de mere în Republica Moldova

Totodată, mai trebuie scos în evidenţă că cantităţile importate arătate mai sus, deşi nu sunt mari, nici măcar acestea nu sunt asimilate în întregime pe piaţa locală, iar explicaţia este simplă: o parte din merele ce se importă în unii ani sunt ulterior exportate pe alte pieţe externe.

Astfel, pentru a vedea pînă la urmă cîte mere de import sunt consumate de moldoveni au fost deduse reexporturile. După cum pote fi concluzionat din graficul de mai jos, cele mai multe şi cele mai scumpe mere de import din intervalul 2008-2015 au fost consumate în anul 2008, exact când Igor Dodon ocupa funcţia de ministru al Economiei, fiind răspunzător inclusiv de comerţul extern.

Evoluţia importurilor de mere în Republica Moldova pentru consum intern

În concluzie, în cazul merelor nu se poate nicidecum vorbi despre un aflux masiv al importuilor după semnarea DCFTA. Republica Moldova este o ţară în care producţia de mere depăşeşte de câteva ori consumul şi nu prezintă mare interes pentru producătorii europeni. Cel mai probabil, iniţiativa de a importa mere vine anume de pe piaţa locală atunci când se constată o insuficienţă/lipsă sezonieră.

Valoarea importurilor de produse agroalimentare din UE a scăzut semnificativ

După cum relevă o analiză a Business Intelligent Services, isteria privind creşterea importurilor de produse agro-alimentare din UE după semnarea DCFTA este lipsită de sens.

Chiar dacă „se încearcă deseori ruperea din context sau prezentarea incompletă a unor cifre care ar demonstra tendinţe îngrijorătoare privind evoluţia importurilor de aceste produse din UE. Totuşi, statistica rece a dinamicii importurilor de produse agro-alimentare din UE spulberă orice speculaţii asupra acestui subiect, întrucît în anii 2014 şi 2015 au avut loc scăderi semnificative pe toate cele mai importante categori de aceste produse”.

„Inundarea” Moldovei cu produse din UE nu a avut loc

O tentativă de a cuantifica impactul DCFTA asupra importurilor din UE a fost realizată de experţii de la GET Moldova, care au ajuns la concluzia că „pentru moment nu este posibilă evaluarea impactului ZLSAC asupra importurilor din UE”, şi asta deoarece  „mai multe evenimente au avut loc în paralel cu iniţierea implementării ZLSAC, aşa cum ar fi devalorizarea considerabilă, creşterea economică scăzută & preţuri scăzute la petrol”.

Totuşi, pentru specialiştii de la GET Moldova „este cert că „inundarea” Moldovei cu produse din UE, prevăzută de mulţi observatori, nu a avut loc; în 2015, importurile din UE au scăzut cu circa 24%”.

În lumina acestor fapte putem afirma că preşedintele Igor Dodon manipulează cu cifrele şi induce cetăţenii în eroare în privinţa comerţului cu Uniunea Europeană.

Europasscenter.wordpress.com​