„Moldovenii au „înghiţit”, acum doi ani şi ceva, pe nemestecate, „găluşca” kilowaţilor scumpi, servită acestora cu mult tupeu de oligarhia de la Chişinău, în înţelegere cu cea de la Tiraspol. Asta zic şi eu „business”, dintr-un pix – minim 20 de milioane USD anual! Dolăraşii moldovenilor sunt plecaţi din „prima bancă din Moldova” în Hongkong. De ce tocmai acolo? Aşa intermediarul Energokapital îşi ascunde mai bine beneficiarii finali. Alo, BNM, CNA! Cum controlaţi voi regimul valutar şi combateţi spălarea banilor?! Zilele acestea Ministerul Economiei a prelungit, a câta oară, concursul de furnizare a energiei electrice pentru anul curent. Cică, Centrala de la Cuciurgan nu este gata, nu ştie preţul gazului... Asta cine? Gazprom şi RAO ES nu ştiu? Sau Energokapital nu ştie cine este beneficiarul din Transnistria, căci nu poate Şevciuk să rămână”, afirmă Ion Sturza.

„Numai că se pare că ucrainenii de la compania DTEK (afiliată lui Rinat Ahmetov) le-au „stricat busuiocul” „băieţilor deştepţi” ai energiei moldoveneşti, venind cu o ofertă şoc de 3,2 cenţi per kWh! Minus 30% din preţul actual, de 4,89 cenţi! Aici „navarul” e ioc... Evident, au ei jocurile lor, altfel de ce ar cere „subvenţii” de la regulatorul ucrainean tocmai de 16 milioane USD. Să ajungă în piaţa din Europa prin Moldova? E o glumă proastă... Dar, dacă serios, acest lucru plus instabilitatea din Ucraina, nu mai vorbesc de cea a lui Ahmetov ar trebui să pună pe gânduri la Chişinău. Cu electricitatea nu te joci. Lipsa acesteia e moarte instantanee. Din păcate, nu putem evita totalmente Centrala de la Cuciurgan. Nu e o simplă unitate de generare. Este un element important al sistemului energetic moldovenesc, dar şi al sudului Ucrainei. Simplu spus, trebuie să meargă, altfel colapsul este garantat. Consumul Transnistriei nu este suficient, o parte din curent trebuie livrat pe malul drept, altă parte „împins” în Ucraina. E un sistem moştenit de la URSS. Până punem ceva în loc (livrările într-un sistem sincronizat din România, spre exemplu) acesta trebuie să funcţioneze cumva. Dar la preţul de 3,2 cenţi per kWh”, a adăugat fostul premier.

„Eu aş recomanda, pentru siguranţă, să se facă un mixt din 40% de energie ucraineană, 30% de la Cuciurgan (fără Energokapital!), 20% de producţie proprie şi de încercat de adus încă 10-15% din România prin „insulele” de la sud (dacă mai există). Merită de urmărit ce se va întâmpla. Vor merge autorităţile de la Chişinău tupeist cu Energokapital, de dragul milioanelor, sau vor ceda de dragul moldovenilor. „Golovolomkă”. Până una alta, moldovenii „consuma” kWt la preţul vechi, de 4,89 cenţi. O lună în plus, 1,5 milioane în minus din buzunarele lor”, conchide Ion Sturza.

Precizăm că Ministerul Economiei a obligat toate companiile reglementate din sectorul energetic să mai extindă încă o dată termenul de colectare a ofertelor pentru furnizarea de energie până la 30 martie. Motivul este cererea unei companii cu capital rusesc şi lipsa unor garanţii. Incertitudinea privind semnarea unui nou contract de achiziţie a energiei electrice se menţine. Astfel nu este clar dacă de la 1 aprilie 2017, Republica Moldova va fi asigurată cu o cantitate suficientă de energie.

Singura ofertă de furnizare a venit de la compania ucraineană DTEK Pavlogradugoli, ce face parte din grupul DTEK al miliardarului ucrainean Rinat Ahmetov. Problema mare este că acest preţ nu poate fi asigurat tot anul, iar deja din iunie 2017 ar putea apărea probleme, ca urmare a intrării în lucrări de reparaţie de lungă durată a unui bloc de 1.000 de MW de la Centrala Nucleară din Zaporojie şi pe piaţă se poate crea un deficit de energie electrică ieftină.