Moratoriul guvernului Filip a trimis miliarde de lei în economia subterană

Moratoriul guvernului Filip a trimis miliarde de lei în economia subterană
Sursa: www.report.md Foto: earthtimes.org 01.03.2017 16:15
Aproximativ 60 la sută dintre angajaţii din Republica Moldova primesc salarii în plic, arată datele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor. O treime dintre aceştia provin din sfera de producere, adică din agricultură, transport, construcţii, industrie şi comerţ. În 2015, nu au fost declarate oficial salarii în valoare de 35 de miliarde de lei, ne-a spus vicepreşedintele Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor, Petru Chiriac.

Potrivit lui, fenomenul economiei informale este grav în Republica Moldova: ”Vă imaginaţi cu cât ar fi contribuit aceşti bani la bugetul asigurărilor sociale, la fondul de asigurări în medicină, la majorarea salariilor, a pensiilor? Cei care acceptă să se angajeze ”la negru” nu înţeleg că au şi ei de pierdut, deoarece nu le sunt achitate concediile de odihnă, cele pe motiv de boală, nu contribuie la sistemul de pensii”, explică Petru Chiriac.

În 2011, a fost elaborat un Plan de acţiuni privind minimizarea muncii ”la negru”, dar acesta nu a dat rezultate, spune sindicalistul. Una din cauze a fost schimbarea mai multor guverne care, ulterior, nu s-au mai preocupat de acest subiect, scrie Report.md.

El a menţionat că este nevoie de un nou plan de acţiuni, de o nouă strategie în acest domeniu, dar, mai ales, este nevoie de informarea cetăţenilor referitor la drepturile pe care le au în calitate de angajaţi. Subiectul a fost menţionat între altele şi în cadrul primei şedinţe de anul acesta a Comisiei Naţionale pentru Consultări şi Negocieri Colective, care a avut loc la 24 februarie.

Un efect negativ asupra respectării drepturilor angajaţilor l-a avut şi moratoriul impus de Guvernul Filip imediat după învestire, faţă de orice controale din partea instituţiilor statului asupra agenţilor economici, mai spune Petru Chiriac. Potrivit lui, au fost interzise controalele nu doar la capitolul corectitudinea îndeplinirii contractelor de muncă, plata salariilor, dar şi referitor la organizarea muncii. În această perioadă de moratoriu s-a dublat numărul accidentelor de muncă, precum şi cazurile mortale, au crescut restanţele la salarii şi sume enorme de bani au ajuns în economia subterană.

Moralitate fiscală redusă

Fenomenul economiei subterane poate fi diminuat nu doar prin acţiuni tehnice, dar printr-un complex de măsuri legate de încrederea populaţiei în instituţiile statului, afirmă analistul economic al Asociaţiei „Expert Grup”, Alexandru Fală. Un studiu al asociaţiei, realizat în 2014 arăta că fenomenul economiei informale este influenţat de ceea ce experţii numesc ”moralitate fiscală”, adică motivaţia intrinsecă a persoanelor de a achita impozite. Anume la acest capitol societatea şchiopătează, spune Alexandru Fală, întrucât un factor decisiv este neîncrederea cetăţenilor în sistemul de guvernare. De asemenea, dezinteresul comunităţii faţă de plata impozitelor se explică printr-un sistem de pensionare ineficient, care nu corelează în mod echitabil contribuţiile persoanelor cu veniturile pe care le obţin ulterior din pensie. Un alt factor este lupta împotriva corupţiei sau, mai bine zis, lipsa acesteia, fapt care îi descurajează pe contribuabilii de bună credinţă, afirmă analistul.

Este necesară o reformă autentică  a instituţiilor

O eventuală relaxare fiscală, care ar putea contribui la stimularea persoanelor de a achita impozite ar trebui realizată cu multă prudenţă, cu evaluarea riscurilor pentru buget şi identificarea surselor suplimentare din care ar putea fi acoperită o posibilă reducere a încasărilor, explică Alexandru Fală. Potrivit lui, o asemnea măsură ar putea reduce pe termen scurt fenomenul economiei informale, dar pentru menţinerea acestui efect sunt necesare şi alte măsuri care să producă o reformare autentică a economiei, iar cetăţenilor să le poată fi garantate venituri mai mari în economia formală, faţă de cea subterană.

Referitor la aplicarea mai multor sancţiuni, economistul spune că acestea ar fi efective dacă am avea instituţii puternice care să îi poată sancţiona în mod echitabil pe toţi cei vinovaţi: ”Problema este că nu avem instituţii publice puternice, ceea ce reprezintă o constrângere în calea reducerii economiei subterane, pentru ca să funcţioneze unele  măsuri punitive şi să fie sancţionate persoanele efectiv vinovate. Noi asistăm la numeroase situaţii când suspectăm că există ilegalităţi, dar nimeni nu intervine. Legea ar trebui aplicată asupra tuturor, nu selectiv”, a subliniat Fală.

Expert: Sumele încasate din impozitul pe venit sunt foarte mici

Şi analistul economic, Roman Chircă, spune că lupta cu fenomenul achitării salariilor în plic cu implicarea organelor de forţă nu a dat rezultate până în prezent în Republica Moldova. Prin urmare, este necesară o altă abordate: ”Angajatorii sunt mult mai abili. Ei găsesc tot felul de scheme pentru a evita plata impozitelor. Cei mai disciplinaţi plătitori de taxe rămân în final bugetarii, pentru că nu au altă soluţie. Dar sumele încasate din aceste plăţi, mai ales din impozitul pe venit, sunt foarte mici. Putem spune că în Republica Moldova persoanele fizice, practic, nu plătesc impozit pe venit”, a explicat expertul.

Potrivit lui, este nevoie de o revizuire substanţială a tuturor impozitelor, de identificarea surselor suplimentare pentru fondul social, pentru a permite micşorarea plăţilor sociale, iar acestea ar putea fi şi remitenţele.

De asemenea, trebuie aplicată impozitarea indirectă, adică o metoda indirectă de evaluare a veniturilor: ”Ar fi un mecanism suplimentar. Când vezi că cineva îşi procură automobile, case de lux, dar de fapt veniturile lui nu îi permit acest lucru, este un semn de evaziune fiscală sau că are venituri nedeclarate”, a menţionat Roman Chircă.

Un alt focar de evaziune fiscală sunt afacerile controlate de diferite grupări de interlopi, dar şi de unii deţinători de patente, mai spune analistul.

Opinia cetăţenilor

”Am lucrat o viaţă întreagă şi m-am ales cu o pensie de 400 de lei. Am lucrat fără întrerupere şi mă aşteptam la o pensie mai mare”, se plânge o bătrână din Chişinău pe care am întrebat-o despre plata impozitelor. ”Am  auzit la televizor că sunt oameni bogaţi care nu achită serviciile comunale. Dar eu de unde n-am, tot le plătesc”, susţine bătrâna.

Un tânăr antreprenor, care s-a prezentat Adrian, spune că începătorii în ale afacerilor au multe bătăi de cap cu taxele şi impozitele: ”Cei care au mulţi bani, nu vor să-i piardă, iar începătorii nu vor să plătească pentru că nu au de unde”, explică acesta. ”Trebuie să-i pună pe cei care au venituri mari să achite impozitele, dar cineva care abia începe o afacere şi se descurcă mai greu – să fie ajutat, să fie scutit la început de plata impozitelor sau măcar să plătească mai puţin”, propune tânărul antreprenor.

”Şi aşa munceşti zi de zi - taci şi mergi înainte”

O femeie pe care de asemenea am întrebat-o despre taxele la stat, a făcut imediat legătură între acestea şi bunăstarea întregului popor: ”Sunt unii care au venituri mai mari şi au de unde da. Dar, în general, noi toţi trebuie să le achităm, atunci vom trăi mai bine, iar buneii noştri vor avea pensii mai mari”.

Unii sunt, însă nevoiţi să accepte salariile în plic, pentru că nu au încotro. ”Omul merge şi la asta, că are nevoie să lucreze, are nevoie de bani, să hrănească familia, să achite serviciile comunale. Eşti nevoit să accepţi această condiţie a angajatorului. Întrebarea e: cu ce se ocupă instituţiile care ar trebui să verifice asemenea firme?”, se întreabă femeia. Şi tot ea răspunde: ”Dacă te duci să scrii o plângere la autorităţi, zbori din lucru şi tu, şi colegii tăi. Nimeni nu te apără! Şi aşa munceşti zi de zi - taci şi mergi înainte. Aşa e viaţa la noi în Moldova”, concluzionează femeia.

Statistici relevante

Datele Serviciului Fiscal de Stat arată că în 2016 au fost cumulate impozite pe venit în valoare totală de 6 miliarde 589 de milioane de lei, dintre care impozitul pe venit reţinut din salarii a constituit peste 3 miliarde 100 de milioane de lei. Impozitul pe venitul persoanelor fizice care a fost achitat s-a ridicat la 112 milioane de lei. În total au fost acumulate, din taxe şi impozite, peste 27 de miliarde 600 de milioane de lei, în raport cu veniturile estimate pentru anul 2016, de peste 29 de miliarde 600 de milioane de lei. Cheltuielile totale aprobate în Legea Bugetului de Stat în 2016 au fost de peste 33 de miliarde 800 de milioane de lei.

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI