Ba chiar ia proporţii deosebite, prin ea fiind scoase anul trecut peste 16 miliarde de ruble ruseşti (circa 260 de milioane de dolari) ceea ce a pus pe jar autorităţile ruse. Aceasta pentru că sunt dificil de contracarat.

Ziarul Kommersant constată că părţile implicate în acest sistem de spălare de bani, sunt protejate prin lege, iar blocarea lor este practic imposibilă.

Schema se derulează astfel: două persoane juridice: un rezident şi un nerezident ajung la un acord asupra metodei de recuperare a datoriilor, prin arbitraj sau printr-un acord de reglementare.

Reclamant figurează nerezidentul, care cere să i se restituie o sumă, iar pârâtul rezident este de acord cu cererea respectivă.

În astfel de cazuri instanţele de judecată, de regulă, sunt obligate să accepte necondiţionat decizia de a recupera banii din contul debitorului şi să emită un titlu executoriu,pe care portăreii sunt obligaţi să le execute.Astfel banii din contul bancar al debitorului migrează prin conturile bancare ale executorului, care este angajat al statului şi apoi sunt transferate în favoarea reclamantului în contul său într-o bancă străină. Astfel, legalizarea se face printr-o structură de stat din Rusia.

Potrivit Kommersant Banca centrală a Rusiei caută o soluţie pentru contracarea schemei, dar deocamdată fără ajutorul şi implicarea instanţelor de judecată aceasta nu poate fi blocată.

Aminitim că în anii 2010-2014 organizaţii criminale şi politicienii corupţi din Rusia au transferat 20 miliarde USD din fonduri murdare printr-un sistem complex de „spălătorie”, format din zeci de companii off-shore, bănci, credite false şi agenţi proxy. Ulterior, procesul era „legalizat” de către judecători din Republica Moldova, iar banii spălaţi erau răspândiţi în întreaga Europă.

Unul dintre cei implicaţi în această schemă ar fi fost afaceristul Veaceslav Platon, aflat în arest, iar banca din Moldova folosită în schemă era Moldindconbank.