Parlamentul, solicitat să RESPINGĂ legea amnistiei fiscale: „Confirmă că în RM sunt pedepsiţi cei care comit infracţiuni minore, nu autorii atacurilor raider şi a schemelor de spălare a banilor”

Parlamentul, solicitat să RESPINGĂ legea amnistiei fiscale: „Confirmă că în RM sunt pedepsiţi cei care comit infracţiuni minore, nu autorii atacurilor raider şi a schemelor de spălare a banilor”
Sursa: jurnal.md Foto: shutterstock.com 03.02.2017 14:29
Proiectul de lege privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală, votat în prima lectură de de majoritatea parlamentară, confirmă că în Republica Moldova tragerea la răspundere penală se face selectiv şi că în faţa legii răspund acei care comit infracţiuni cu pericol social redus, fie cei inconvenabili puterii, şi nicidecum autorii, executorii şi beneficiarii atacurilor raider, schemelor de spălare a banilor şi firmelor fantomă.

Este opinia experţilor de la Centrul de Politici şi Reforme din Republica Moldova, care consideră că unica soartă pe care trebuie să îl aibă acest proiect, criticat dur de FMI şi Banca Mondială, este respingerea oficială de către Parlament. 

„Acest proiect va perpetua şi încuraja corupţia la nivel înalt în Republica Moldova. În consecinţă, această iniţiativă poate fi calificată drept o tentativă gravă de a instaura impunitatea pentru comportament corupt şi a tolera în continuare corupţia în Republica Moldova. Însăşi încercarea de a aproba, în grabă, fără consultări şi în condiţiile unei lipse totale de transparenţă, un proiect de lege cu implicaţii atât de serioase pentru ţară, denotă pentru a câta oară, lipsa unei dorinţe din partea majorităţii parlamentare de a demonstra o luptă adevărată contra corupţiei”, se arată într-o declaraţie semnată de Dumitru Alaiba, Ştefan Gligor şi Andrei Lutenco.

Potrivit experţilor, de ani buni măsurile anticorupţie sunt mimate în Republica Moldova, iar instituţiile ce ar trebui să lupte contra corupţiei nu îşi fac treaba. În condiţiile în care avem nevoie de evoluţii reale în acest domeniu, iniţiative de genul acesteia nu doar menţin situaţia prezentă, dar şi o exacerbează. Or, această intenţie este o dovadă în plus a lipsei oricărei voinţe din partea instituţiilor statului să investigheze eficient crimele financiare din Moldova, inclusiv cele care au şocat întreaga lume cu peste doi ani în urmă, ştirbind serios din imaginea şi credibilitatea internaţională a ţării noastre, imagine care până acum nu a fost restabilită. 

„În condiţiile în care încrederea în justiţie este la un nivel extrem de jos, proiectul de lege doar va confirma suspiciunile că reforma justiţiei se face pe hârtie, de vreme ce marea corupţie beneficiază de „stimulare fiscală”, adaugă aceştia.

„Suntem de acord cu opiniile deja expuse în public că prin tentativa de a vota o asemenea lege de ”Liberalizare a capitalului” acelor oameni care au avut de beneficiat în urma furtului bancar li se va oferi ocazia de a-şi legaliza banii de provenienţă ilegală. Considerăm imoral faptul că, în moment ce datoria creată de furtul bancar va fi plătită următorii 25 de ani de cetăţenii ce au avut doar de suferit în urma acestei crime de proporţii, cei ce au profitat de ea au ocazia să îşi legalizeze banii în condiţii concesionale”, spun experţii CPR.

Precizăm că respectivul proiect de lege a fost dur criticat nu doar de de societatea civilă şi mass-media independentă, dar şi întâmpinat cu multă reticenţă de FMI.  Reprezentantul Permanent al Fondului în Republica Moldova  a declarat că în forma curentă proiectul ar duce la periclitarea măsurilor de combatere a corupţiei şi ar pune piedici în lupta cu spălarea banilor şi fraudele, iar principiile care stau la baza proiectului de lege privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală vin în contradicţie cu obiectivele trasate în programul de reforme economice al autorităţilor susţinut de FMI.

Totodată, Banca Mondială a emis o declaraţie prin care a comunicat că la examinarea proiectului respectiv a constatat un şir de riscuri de integritate, despre care a informat Guvernul la 15 decembrie 2016, însă în pofida acestui fapt legea a fost adoptată în prima lectură de către Parlament deja pe data de 16 decembrie 2016.

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI