În 2015, consumul energetic brut intern, care reflectă cantităţile energetice necesare pentru a suplini tot consumul intern, a ajuns, în Uniunea Europeană, la 1.626 de milioane de tone echivalent petrol (TEP), cu 2,5% mai puţin decât in 1990 şi în scădere cu 11,6% faţă de nivelul din 2006, de 1.840 de milioane de TEP.

Potrivit raportului Eurostat, combustibilii fosili au continuat să reprezinte principala sursă de energie, deşi importanţa lor s-a redus în ultimii ani, de la 83% în 1990 la 73% în 2015. Totuşi, de-a lungul acestei perioade, dependenţa de importurile de combustibili minerali a crescut, de la 53% în 1990, la 73% în 2015.

Astfel, în 1990, o tonă de combustibil fosil era importată pentru fiecare tonă produsă în Uniunea Europeană, în timp ce în 2015, trei tone erau importate pentru fiecare tonă produsă.

Germania era, în 2015, principalul utilizator de energie din Uniunea Europeană, cu 314 milioane de TEP (19% din consumul total de energie), înaintea Franţei (253 de milioane de TEP sau 16%), Marii Britanii (191 milioane de TEP sau 12%), Italiei (156 de milioane de TEP sau 10%), Spaniei (121 de milioane de TEP sau 7%) şi Poloniei (95 de mililoane de TEP sau 6%).

Comparativ cu 1990, cele mai mari scăderi ale consumului energetic în 2015 s-au înregistrat în Lituania (-57%), Letonia (-45%), Estonia (-37%), România (-44%) şi Bulgaria (-33%). La polul opus, înregistrând creşteri semnificative, s-au situat Cipru (+41%), Irlanda (+38%), Spania (+35%) şi Austria (+33%).

În fiecare stat membru din UE, cota combustibilului mineral în consumul energetic a scăzut în perioada 1990-2015. Cea mai mare scădere s-a înregistrat în Danemarca (de la 91% în 1990, la 69% în 2015), Letonia (de la 83% la 61%) şi România (de la 96% la 74%). Totuşi, majoritatea statelor se bazează, în mare parte, pe combustibilul mineral pentru consumul energetic. În 2015, combustibilul mineral reprezenta mai puţin de jumătate din consumul energetic în doar trei state: Suedia (30%), Finlanda (46%) şi Franţa (49%).

Dependenţa de importurile de combustibil mineral a crescut în majoritatea statelor membre între 1990 şi 2015, în special în Marea Britanie (de la o rată de 2% în 1990 la 43% în 2015), Olanda (de la 22% la 56%), Polonia (de la 1% la 32%) şi Republica Cehă (de la 17% la 46%).

În 2015, statele membre UE cel mai puţin dependente de importurile de combustibili fosili erau Danemarca (4%), Estonia (17%), România (25%) şi Polonia (32%).