În Europa, în acest an, sunt mai multe alegeri care vor indica încotro se îndreaptă Europa. În mai, în Franţa, vor fi alegeri prezidenţiale, iar pe primul loc în sondaje se află Marine Le Pen, o eurosceptică şi o promotoare a revenirii la francul francez.

În ultimul an, euro a scăzut faţă de dolar, de la 1,12 dolar/euro, la 1,06 dolar/euro odată ce Banca Centrală Americană – FED a început procesul de majorare a dobânzilor la dolar. A urmat apoi Brexitul, care a alimentat ideea că zona euro este pe cale să se dezintegreze, odată ce Marea Britanie, prin votul popular, a decis să prărăsească Uniunea Europeană.

De asemenea, alegerea lui Donald Trump în fruntea SUA alimentează ideea unui dolar puternic faţă de euro şi faţă de celelalte valute ale lumii, care şi-au folosit deprecierea în criză pentru a-şi relansa propriile economii şi exporturi.

„In plus, intervine divergenta de conduita de politica monetara dintre Fed (Banca Centrala a SUA) si BCE. Fed-ul intra se pare intr-un ciclu de crestere a ratelor sale de politica monetara in timp ce BCE este decisa sa mentina rate foarte mici pentru acest an si probabil si 2018. In SUA inflatia este aproape de tinta, in zona euro inflatia de baza (core inflation) este sub 1% existand si preocuparea fata de situatia economiilor periferice, unele confruntate cu mari dificultati. Intr-o economie globala in care fluxurile monetare sunt intense si in care diferentiale de randament conteaza mult o supraevaluare a dolarului american devine inevitabila, cel ptuin in perioada ce vine. Daca in SUA se va recurge si la o politica bugetara expansionista, Fed va fi suplimentar motivat sa urce ratele de politica monetara. Sa nu omitem totodata ca USD este moneda de rezerva cea mai importanta, ca traim vremuri ce favorizeaza <safe-havens>", spune Daniel Dăianu, într-o opinie citată de Ziarul Financiar.