Managerii de lux ai statului // INVESTIGAŢIE

Managerii de lux ai statului // INVESTIGAŢIE
Sursa: anticoruptie.md Foto: anticoruptie.md 02.02.2017 12:50
Conduc întreprinderi de stat, multe dintre care înregistrează pierderi an de an, dar ridică salarii lunare de câteva zeci de mii de lei, se arată într-o investigaţie publicată de Anticorupţie.md. Mulţi dintre directorii acestor companii sunt remuneraţi regeşte, salariile lor fiind uneori chiar mai mari decât profiturile anuale ale întreprinderilor pe care le gestionează. În unele cazuri, chiar dacă întreprinderile pe care le administrează se află la un pas de faliment, şefii îşi dublează lefurile cu premii pentru bună gestionare sau performanţe. 

Alexei Ţâmbrovschi, Serghei Nagorneac şi Dan Mitriuc sunt astăzi cei mai bine plătiţi manageri de companii de stat din Republica Moldova, dintre cele circa 50 de întreprinderi de stat monitorizate de Centrul de Investigaţii Juralistice împreună cu Transparency International Moldova.

Alexei Ţâmbrovschi este directorul companiei de colectare a metalelor Metalferos, funcţie pe care o deţine din iulie 2014. Potrivit declaraţiei de avere, în 2015, acesta a obţinut un venit de la locul de muncă de 850.000 de lei, ceea ce reprezintă 70.916 lei pe lună. Ţâmbrovschi evită însă să vorbească despre salariul său, sub pretextul că aceste informaţii reprezintă date cu caracter personal.



Potrivit rapoartelor financiare, în 2015, Metalferos a avut venituri de un miliard de lei, iar profitul a fost de doar 41,3 milioane de lei, ceea ce reprezintă circa 4,1% din venit. Restul banilor au fost cheltuiţi pentru întreţinerea companiei şi procurările de materie primă, adică deşeuri de metale feroase şi neferoase. În 2015, profitul Metalferos a scăzut cu 1/3 faţă de anul 2014 şi de circa nouă ori faţă de anul 2011.

Deşi statul deţine 78% din capitalul SA Metalferos, compania nu a fost niciodată verificată de Curtea de Conturi. În 2015, în contextul mai multor acuzaţii făcute de deputaţi în plenul Parlamentului, procurorii au efectuat percheziţii la sediul întreprinderii, ridicând mai multe acte care se referă la activitatea acesteia. Ulterior, acţiunile oamenilor legii nu au avut continuitate. În 2013, instituţia a fost vizată în cadrul unei investigaţii a FISC-ului care anunţa că a descoperit la Metalferos o schemă de spălare a 700 de milioane de lei prin intermediul unor companii off-shore. În ziua în care inspectorii fiscali urmau să ridice documentele de la companie, a fost arestat Nicolae Vicol, şeful Serviciului Fiscal de Stat.

Doi ani mai devreme, în 2011, ofiţerii de urmărire penală din cadrul Ministerului de Interne au pornit două cauze penale la Metalferos pentru spălare de bani şi evaziune fiscală. Ulterior, dosarul a fost preluat de Procuratura Generală, iar despre soarta acestuia nu s-a mai aflat nimic. Am solicitat Procuraturii Generale să ne comunice în ce fază se află dosarul Metalferos acum. Suntem în aşteptarea unui răspuns. 


Managerul milionar al unei întreprinderi necunoscute Serghei Nagorneac este directorul ÎS Ingeocad din anul 2002. În 2015, managerul a avut un salariu lunar de 53.255 de lei, de peste 60% mai mare decât în 2014, când a fost remunerat cu câte 33.479 de lei pe lună.

Necunoscută pentru majoritatea cetăţenilor, Ingeocad este, potrivit siteului său, „lider în Republica Moldova în domeniul activităţii geodezice, geologice, topografice şi cartografice”. Compania fondată de Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru a înregistrat în 2015 un profit de doar 2.000 de lei (!), asta în condiţiile unor venituri de peste 13,6 milioane de lei, dar şi a majorării salariului directorului cu circa 20.000 de lei pe lună. În 2014, profitul întreprinderii a fost de peste două milioane de lei.

Situaţia financiară a lui Serghei Nagorneac pare să fie mai bună decât cea a companiei pe care o conduce de circa 15 ani. Potrivit ultimei declaraţii de avere, în 2015, pe lângă venitul din salariu de peste 639.000 de lei, managerul a mai câştigat alte peste 660.000 de lei din depuneri la instituţii financiare. Nagorneac are şase depozite bancare, în valoare totală de peste 4,3 milioane de lei şi peste 250.000 de dolari. Administratorul Ingeocad mai deţine în proprietate două apartamente, dintre care ultimul procurat în 2011 şi estimate la circa 400.000 de lei.

Dan Mitriuc, directorul SA Moldtelecom, este al treilea cel mai bine plătit manager de companie de stat. Ales în funcţie în aprilie 2016, în baza unui concurs netransparent organizat de Consiliul de administrare al întreprinderii, Mitriuc pare să aibă un salariu de peste 50.000 de lei.

În vârstă de 31 de ani, noul admnistrator al companiei de telefonie a activat anterior la Victoriabank, iar de acolo a fost propulsat în funcţia de director adjunct responsabil de activitatea financiară în cadrul Căii Ferate a Moldovei. Acesta este ginerele Tamarei Andruşca, membru al Curţii de Conturi, care a fost şi director financiar al Prime Management, firma care administrează holdingul media al lui Vlad Plahotniuc.

În declaraţia de avere depusă la CNI, Mitriuc notează că a activat în 2015 şi la General Media Grup, compania care aparţine lui Vlad Plahotniuc, de unde a obţinut un venit total de 47.000 de lei, iar de la Calea Ferată – alte 45.000 de lei. Salariul de la Moldtelecom pare să fie incomparabil mai mare. În 2015, Dan Mitriuc a contractat un credit bancar în valoare de 3,1 milioane de lei, iar un an mai devreme s-a împrumutat cu peste 35.000 de euro.

În 2015, Moldtelecom a înregistrat o cifră de afaceri de 2,26 de miliarde de lei, cu 145 de milioane de lei mai mult decât în 2014. Paradoxal, dar în final, compania a achitat în 2015 la bugetul de stat un impozit pe venit de 2,5 ori mai puţin decât în 2014, adică doar 6,45 de milioane de lei. Statul a avut de pierdut.

Anterior, presa a scris despre mai multe companii-căpuşă care desfăşoară afaceri cu principalul operator de telefonie fixă din Republica Moldova. Începând cu anul 2012, preţurile la apelurile telefonice de peste hotare spre abonaţii din Republica Moldova au crescut considerabil. Astfel, tarifele pentru telefonia fixă s-au majorat de la $0,09 la $0,18 - $0,20 per minut. Scumpirile au coincis cu momentul când ÎS Moldtelecom a externalizat serviciile de terminare apel către o companie elveţiană, Switchover AG. Firma îl avea, anul trecut, în calitate de membru al Consiliului de administrare pe Sergiu Talpă, în trecut coleg de liceu, dar şi de universitate cu actualul preşedinte al Parlamentului, Andrian Candu.

Vadim Gugea, administratorul interimar al companiei Moldatsa, ocupă locul patru în topul celor mai bine plătiţi manageri de stat. Acesta a ridicat, în 2015, un salariu mediu lunar de 46.155 de lei. Oficial, salariul de funcţie al lui Gugea este de două ori mai mic, de 22.515 lei. La această sumă se mai adaugă încă 23.640 de lei, în calitate de spor lunar, conform contractului de manager. Totuşi, Gugea are un salariu mult mai modest decât predecesorii săi de la Moldatsa. Fostul director al companiei, Veaceslav Frunze, care a fost demis în septembrie 2015, a avut în acel an un salariu mediu lunar de 75.950 de lei (cel mai mare dintre toate cele acordate managerilor întreprinderilor de stat – n.r.). Din această sumă, salariul de funcţie a fost constant mai mic de 20.000 de lei. Restul se aduna din sporul lunar conform contractului de manager, din indemnizaţiile pentru concediu, premii şi salariul în zilele aflării în deplasări.

Institutul de Tehnică Agricolă Mecagro este puţin cunoscut opiniei publice. Director al întreprinderii de producere şi comercializare a tehnicii agricole este Valerian Cerempei, care a avut în 2015 un salariu lunar de 42.300 de lei. Din această sumă, doar 28.000 de lei reprezintă salariul de bază, iar restul sumei se adună din indemnizaţii şi primă de inventator. În 2014, salariul lui Cerempei a fost şi mai mare - de 51.000 de lei.

În schimb, profitul întreprinderii de stat a fost destul de modest în ultimii ani. În 2015, compania a câştigat doar 1,2 milioane de lei, deşi veniturile au fost de 41 de milioane de lei. Aceşti bani au fost cheltuiţi în cea mai mare parte pentru procurări şi salarii.

Peste 40.000 de lei lunar ridică şi Arcadie Andronic, directorul Centrului Internaţional de Expoziţii Moldexpo. Într-un răspuns oficial oferit organizaţiei Transparency International-Moldova, Andronic refuză să comunice care este salariul său, argumentând că această informaţie este cu caracter personal. Totuşi, potrivit declaraţiei de avere pentru anul 2015, directorul Moldexpo a obţinut un venit de la locul de muncă de 493.528 de lei, ceea ce reprezintă circa 41.120 de lei pe lună.

Potrivit unei anchete a Centrului de Investigaţii Jurnalistice, Arcadie Andronic pare să fie un apropiat al familiei lui Serghei Iaralov, omul de încredere al lui Vlad Plahotniuc. Andronic a fost numit în funcţie în februarie 2011, urmare a unui concurs organizat de Ministerul Economiei, condus pe atunci de Valeriu Lazăr. Un an mai târziu, acesta a semnat cinci contracte de locaţiune prin care a transmis 1,17 hectare de teren de pe teritoriul centrului expoziţional companiei Finpar Invest SRL, pe un termen de 25 de ani. Pe acest teren au fost construite sediile posturilor de televiziune Publika, Prime, Canal 2 şi Canal 3, şi a trei posturi de radio: Muz FM, Publika FM şi Maestro FM, trecute acum un an pe numele lui Vlad Plahotniuc. În 2015, Finpar Invest SRL a acţionat în judecată Agenţia Proprietăţii Publice şi centrul Moldexpo, solicitând dreptul de a putea privatiza terenul de 1,17 hectare pe care sunt situate sediile instituţiilor media. Dosarul se află pe rol la Judecătoria sectorului Buiucani.

Printre primii zece cei mai bine plătiţi manageri de stat se regăseşte şi Teodor Ciclicci, directorul Centrului Naţional Frecvenţe Radio (CNFR). Potrivit datelor oficiale, el a avut în 2015 un salariu lunar de 40.766 de lei. Salariul de bază al directorului companiei a fost însă de două ori mai mic (20.300 de lei), dublându-se din contul primelor şi a suplimentelor, care au constituit circa 20.400 de lei pe lună.

În 2015, compania de stat, specializată în asigurarea cu frecvenţe radio pentru dezvoltarea serviciilor de televiziune, radiodifuziune şi radiocomunicaţii fixe, a înregistrat un profit de 16,8 milioane de lei. Ciclicci conduce CNFR din 2008.

După acelaşi principiu este formată şi remuneraţia directorului Radiocomunicaţii, Mihai Iacob. Salariul de funcţia al acestuia a fost în 2015 de 17.160 de lei. Graţie sporurilor şi a premiilor lunare a ajuns însă, în medie, la 34.000 de lei pe lună. Cel mai mare salariu în 2015, Mihai Iacob l-a avut în august, luna în care a mers în concediu – 66.767 de lei. Potrivit tabelului salarial care ne-a fost prezentat de ÎS Radiocomunicaţii, administratorul companiei a beneficiat atunci, pe lângă salariul de bază şi alte sporuri, de indemnizaţie de concediu – de 22.856 de lei şi ajutor material - 34.320 de lei. Profitul întreprinderii în 2015 a fost de 1,2 milioane de lei.

Topul celor mai bine plătiţi manageri de stat este încheiat de directorul Combinatului de panificaţie Franzeluţa şi administratorul Incercom. Victor Cojocaru, care a condus Franzeluţa în anul 2015, a avut un salariu mediu de 38.000 de lei pe lună. Mai mult de jumătate din această sumă o reprezintă însă premiile şi sporurile salariale, salariul de funcţie fiind de circa 18.000 de lei. Salariul mediu în cadrul SA Franzeluţa, în 2015, a fost de 6.600 de lei, de aproape şase ori mai mic decât cel al directorului. Acelaşi salariu angajaţii l-au primit şi în 2014. În schimb, câştigul directorului companiei a crescut din 2014 până în 2015 cu circa 5.000 de lei pe lună. În 2015, combinatul de panificaţie a avut un profit net de 2,2 milioane de lei, deşi venitul din vânzări a fost de 659 de milioane de lei. În 2014, Franzeluţa a avut un profit cu 800.000 de lei mai mare şi a plătit la stat impozit pe venit în valoare de 1,6 milioane de lei. În 2015, la capitolul „cheltuieli privind impozitul pe venit” este indicată cifra de „0” lei.

Potrivit declaraţiei de avere, Anatolie Izbândă, director al Institutului de Cercetări Ştiinţifice în Construcţii Incercom din 2008, a avut în 2015 un salariu mediu de 37.300 de lei. În răspunsul oficial pe care ni l-a oferit, Izbândă indică însă că a avut, în 2015, un salariu lunar de 25.595 de lei (inclusiv sporuri şi prime). Profitul întreprinderii pentru acel an a fost de circa 250.000 de lei. Izbândă a ridicat un salariu anual de aproape două ori mai mare decât câştigul companiei pe care o administrează.

Directorul Incercom nu este singurul manager de întreprindere de stat care are venituri anuale mai mari decât profitul companiei administrate. Aceeaşi situaţie este şi la ÎS Calea Ferată a Moldovei, unde actualul director, Iurie Topală, a fost remunerat în 2015 cu 19.800 de lei pe lună, deşi CFM a înregistrat pierderi de peste 105 milioane de lei, cu 3,6 milioane de lei mai mari decât în 2014. Acest lucru nu l-a împiedicat pe administrator să îşi majoreze, în 2015, salariul cu 3.000 de lei pe lună.

Şeful întreprinderii Moldelectrica, care în 2015 a înregistrat pierderi de 496 de milioane de lei, a avut un salariu de 28.000 de lei. Ghennadi Dimov conduce întreprinderea din 2008. Ultima declaraţie de avere depusă la Comisia Naţională de Integritate este din 2013. Solicitat de Transparency International-Moldova să comunice care este salariul său şi veniturile companiei, Dimov a refuzat, sub pretextul că legea nu îl obligă să ofere astfel de informaţii. „Noile prevederi ale Legii cu privire la întreprinderile de stat stabilesc lista informaţiei care este obligatorie pentru a fi dezvăluită public, locul şi termenul plasării informaţiei”, se arată în răspunsul oficial.

Una dintre principalele atracţii turistice ale Republicii Moldova, Combinatul de vinuri Cricova a încheiat anul 2015 cu pierderi de 16,8 milioane de lei. Directorul de atunci al companiei, Valentin Bodiul, a avut un salariu lunar de 18.500 de lei. 

Nu toţi directorii de întreprinderi de stat au însă salarii generoase. Am identificat cel puţin şapte manageri de stat care sunt remuneraţi cu mai puţin de 10.000 de lei pe lună. Cel mai mic salariu este al directorului ÎS Izomer, specilizată în importul, fabricarea şi comercializarea angro a substanţelor şi materialelor chimice toxice. Aliona Mereuţă, care conduce întreprinderea din 2013, a avut în 2015 un salariu de 3.800 de lei. Directorul Teatrului Naţional de Operă şi Balet, Ion Grosu, a obţinut în 2015 un salariu lunar de 9.128 de lei. Şeful Editurii Universul, Iurie Gabura, a fost remunerat cu 9.600 de lei. Cu 100 de lei mai mult pe lună primeşte directorul Uzinei experimentale Aselteh, Gheorghe Popovici. Directorul magazinului de arme Dinamo-MA (în proces de lichidare – n.r.), Grigore Bulgaru, ridică 9.880 de lei, iar cel al Tipografiei Centrale, Dinu Sorocovici, este plătit cu 9.941 de lei pe lună. Aproape toate întreprinderile cu cei mai prost plătiţi manageri înregistrează profituri, chiar dacă modeste.

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI