Beneficiarii „amnistiei fiscale” ar putea fi aceleaşi persoane care au profitat de o lege similară în 2007; Un grup restrâns de persoane face lobby la ambele proiecte

Beneficiarii „amnistiei fiscale” ar putea fi aceleaşi persoane care au profitat de o lege similară în 2007; Un grup restrâns de persoane face lobby la ambele proiecte
Sursa: jurnal.md Foto: sequenceinc.com 15.02.2017 16:16
Un studiu independent pe marginea proiectului de lege privind liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală sugerează ideea că beneficiarii unei eventuale noi amnistii fiscale ar putea fi aceleaşi persoane care au profitat de o lege similară în anul 2007. Concluzia se conţine într-un studiu al experţilor IDIS Viitorul Veaceslav Berbeca şi Ion Tăbârţă, cu titlul „Amnistia fiscală din 2007 şi liberalizarea capitalului & stimularea fiscală din 2016: două acte din aceiaşi piesă”.

Cei doi economişti au analizat legea adoptată de Parlament la 27 aprilie 2007, care a creat condiţii pentru legalizarea capitalurilor, amnistia fiscală şi reformarea sistemului de impozitare a persoanelor juridice. Proiectul a fost prezentat drept o iniţiativă a preşedintelui de atunci Vladimir Voronin, care cu această ocazie a ţinut un discurs în plenul Parlamentului, vorbind despre „caracterul revoluţionar” al iniţiativei în următorii termeni: „Un pas hotărâtor spre împăcarea definitivă a statului cu businessul”. 

Amnistierea fiscala de atunci a însemnat anularea unor restanţe de circa 4,3 miliarde de lei – 2,16 miliarde lei plăţi de bază şi 2,18 miliarde lei din suma majorărilor şi amenzilor aferente bugetului public naţional, neachitate până la 1 ianuarie 2007. 

Igor Dodon, promotorul proiectului din 2007

Anularea acelor datorii a fost susţinută actualul preşedinte al ţării, pe atunci ministru al Economiei, Igor Dodon. Motivul invocat a fost că multe active de producţie nu participă la circuitul economic, din cauza unor datorii istorice existente, fapt ce a condus la punerea sechestrului pe acele active.

Pentru a încuraja investiţiile interne autorităţile au propus ca veniturile reinvestite în dezvoltarea întreprinderilor să fie impozitate la cota zero, notează Mold-Street.

”În anul 2007 miza cea mare a fost amnistia fiscală, deoarece erau scutiţi de datorii foarte mulţi agenţi economici, care activau şi ar fi putut să-şi plătească datoriile. De fapt, a fost un instrument de a determina aceşti agenţi economici să plătească pentru campania electorală din 2009”, menţionează autorii studiului. 

Igor Dodon, responsabil pe atunci de prezentarea acestei iniţiative, declara că cel puţin un miliard de dolari ar putea fi legalizaţi ca rezultat al procesului de legalizare a capitalului, iar celelalte două reforme urmau să dea efecte mult mai mari în următorii ani.

Raportul pierderi / venituri - 238:1 

Pentru a vedea daca efortul a meritat pentru bugetul public sau nu, autorii studiului s-au adresat la cifre. Potrivit datelor oficiale, au fost legalizate active şi mijloace băneşti în valoare totală de 360 milioane lei până la 30 decembrie 2008, ceea ce a constituit circa 35 milioane de dolari. Veniturile la bugetul de stat după aplicarea taxei de legalizare (5%) au constituit circa 18 milioane lei. Cota „zero” pe impozitul reinvestit a avut un impact negativ asupra veniturilor autorităţilor publice locale care au devenit dependente de transferurile de la bugetul de stat. 

Astfel, pierderile Republicii Moldova ca urmare a amnistiei fiscale au însumat circa 4,3 miliarde de lei (venituri proiectate la bugetul anului 2007) în urma anulării datoriilor, a majorărilor de întârziere a datoriilor şi amenzilor neachitate, iar veniturile au fost de 18 milioane lei. 

”Această abordare la pachet în locul unei abordări individuale şi riguroase a anulat datoriile întreprinderilor de stat fără a crea vre-un stimulent în schimbul acestui tratament generos, iar aceste întreprinderi au continuat să genereze pierderi cauzate de ineficienţă. Observăm că suma datoriilor în 2010, după un an de la anularea lor, constituia circa 1,2 miliarde lei. Cele mai multe dintre aceste datorii anulate prin această iniţiativă legislativă au aparţinut marilor întreprinderi ineficiente de stat. Aceste întreprinderi de stat se aflau şi atunci şi se află şi în acestmoment sub controlul guvernului central prin intermediul unor consilii de administrare gestionate de ministerele guvernului şi reprezintă stimulente pentru elitele partidelor ce controlează aceste ministere”, constată autorii studiului. Două proiecte foarte asemănătoare

Iniţiativa din 2007 are foarte multe asemănări cu proiectul promovat de conducerea Parlamentului RM din 2016. Ne referim în principal la aspectul privind legalizarea capitalului şi anume a mijloacelor băneşti şi a bunurilor imobiliare sau a cotelor-părţi din firme. Statul a propus susţinerea legalizării capitalului sau valorii capitalului declarat prin amnistiere în schimbul achitării la bugetul statului a 5% din această sumă.

Ca şi în 2007, se insista pe ideea că anularea penalităţilor şi amenzilor aferente bugetului public naţional va crea un stimul important în dezvoltarea întreprinderilor prin reversiunea sumelor în activitatea companiilor, mai notează Mold-Street.

Un grup restrâns de persoane face lobby la ambele proiecte

Autorii studiului concluzionează că există suspiciuni rezonabile de a crede că iniţiativa legislativă din decembrie 2016 are de asemenea un caracter ascuns, cum ar fi legalizarea banilor iliciţi, fie din interiorul ţării, sau poate chiar din exterior (în septembrie 2016 o lege similară nu a trecut în Rada de la Kiev). Ei nu exclud că în spatele proiectului de lege din 2016 ar sta acelaşi grup de persoane care a promovat şi legea din 2007.

”Fără a cunoaşte toate detaliile, este evident că aceste două proiecte au fost lobbate de un grup restrâns de oameni conectaţi la factorii decizionali ai puterii politice. Aceasta induce concluzia că scopul primar al celor două iniţiative legislative este de a servi interesele acestui grup restrâns, care foloseşte instituţiile statului pentru a se îmbogăţi în detrimentul bunăstării economice a societăţii”, concluzionează experţii IDIS Viitorul.

Amintim că proiectul din 2016 a fost susţinut de fracţiunile parlamentare ale Partidului Democrat şi Partidului Liberal, precum şi deputaţii neafiliaţi. Împotriva s-au pronunţat PLDM şi PCRM, cu excepţia lui Oleg Reidman, iar PSRM nu şi-a făcut publică poziţia faţă de proiectul de lege.

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI