Potrivit proiectului, infracţiunile economice ar putea fi scoase de sub incidenţa Codului Penal. În timp ce autorităţile susţin că propunerea va face mediul de afaceri mai prietenos, autorii raportului afirmă că, de fapt, antreprenorii ar avea nevoie de o stabilitate juridică şi nu de sancţiuni penale mai blânde. 

Proiectul care prevede pedepse mai blânde pentru infracţiunile economice a fost prezentat în octombrie în cadrul unui briefing la sediul PD. Atunci, autorii declarau că penalităţile ar fi prea dure şi trebuie diminuate pentru a încuraja mediul de afaceri.

Deşi membrii PD nu au pomenit nimic despre consecinţele iniţiativei asupra fraudelor bancare, reprezentanţii Centrului de Resurse Juridice şi cei ai Expert-Grup afirmă că asemenea delapidări sunt vizate direct de acest proiect.

Reprezentanţii societăţii civile afirmă că aceste măsuri sunt un exces de zel din partea autorităţilor, în condiţiile în care tendinţa la nivel mondial este de a-i responsabiliza pe escroci. În acelaşi timp, recuperarea prejudiciului cauzat de autorii schemelor financiare este destul de incertă, mai spun economiştii.

Şi asta pentru că suma pagubei aduse statului în asemenea cazuri este greu de calculat.

Riscurile nu se opresc însă aici. Experţii au constat cu stupoare că în proiect au fost introduse anumite prevederi care nu au nicio legătură cu stimularea investiţiilor.

Reprezentanţii Ministerului Justiţiei nu au comentat deocamdată obiecţiile ONG-urilor.

Amintim că, în rezultatul unei fraude de proporţii, Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank au falimentat şi se află în proces de lichidare. Prin dispoziţii secrete, Guvernele Leancă şi Gaburici au dat pe rând garanţii de stat Băncii Naţionale pentru emiterea unui credit de peste 13 miliarde de lei cu o rată a dobânzii de 0,1 la sută celor trei bănci devalizate. Acum, banii oferiţi sub garanţia executivului s-au transformat în datorie publică şi urmează să fie achitată de către toţi cetăţenii Republicii Moldova.