Cum Consiliul Concurenţei înlătură concurenţa de pe piaţa zahărului

Cum Consiliul Concurenţei înlătură concurenţa de pe piaţa zahărului
Sursa: www.mold-street.com Foto: politik.md 06.12.2017 13:07
De mai mulţi ani pe piaţa zahărului se desfăşoară un veritabil război nedeclarat între diferiţi operatori şi concurenţi. Efectul acestuia a fost în mare parte nefast pentru economia Moldovei şi a dus la situaţia când pe piaţă au mai rămas doar două companii şi trei fabrici din cele 11 de altădată. O decizie controversată ce demonstrează destul de elocvent ce şi cum se întâmplă pe această piaţă a fost adoptată recent de Consiliul Concurenţei şi care are deja efecte negative pentru imaginea ţării şi piaţa zahărului, scrie MoldStreet.

Denumirea ca pretext pentru a elimina concurenţii de pe piaţa zahărului?

Pe 14 iulie 2017, Plenul Consiliului Concurenţei a decis că Oficiul Teritorial Edineţ al Camerei Înregistrării de Stat (CÎS) ar fi încălcat, în ianuarie 2011, prevederile articolului 12 alin. (1) lit. b) din Legea concurenţei din 11 iulie 2012, atunci când a înregistrat întreprinderea Moldova Zahăr SRL (care deţine fabrica de zahăr de la Cupcini, achiziţionată de compania polonă Krajowa Spolka Cukrowa SA). Totodată Consiliul a decis să oblige CÎS ca în termen de 60 de zile “să asigure încetarea încălcării constatate”.

Autoritatea responsabilă de protecţia concurenţei a adoptat decizia în baza plângerii depuse pe 5 iulie 2016 de compania Sudzucker-Moldova SA (parte a grupului german Sudzucker). Ultima susţine că întreprinderii Moldova Zahăr SRL i s-a acordat un privilegiu „prin înregistrarea denumirii de firmă „Moldova Zahăr”, cu care reclamantul este concurent pe piaţa fabricării şi comercializării produsului - zahăr”.

În susţinerea afirmaţiilor din plângere „Sudzucker-Moldova” SA s-a referit la “practica Germaniei de acordare a permisului de utilizare a cuvântului „german” în denumirea de firmă şi a prezentat o listă cu 1.698 de denumiri respinse de către autorităţile germane ca fiind incompatibile cu principiile generale admise”.

Un alt argument invocat este faptul că potrivit datelor CÎS, în ţara noastră au fost înregistrate 385 de companii cu sintagma Moldova, dintre care doar 7 companii în denumire au şi sintagma „Moldova” şi denumirea produsului: Moldova Telecom SRL, Moldova-Leasing SRL, Moldova-Port SRL, Moldova Combustibil SRL, Moldova-Tur SA, Internet-Moldova SRL şi Moldova Zahăr SRL.

În plus, Sudzucker-Moldova a prezentat şi rezultatele unui studiu care ar arăta că „la respondenţi, denumirea companiei „Moldova Zahăr” se asociază cu zahărul produs autohton, iar 83% din respondenţi consideră zahărul comercializat de compania Moldova-Zahăr, produs în Moldova”. Ultima ar fi eronată, deoarece Moldova Zahăr importă zahăr. Ce volum de zahăr a importat şi comercializat, însă, nu s-a precizat.

Având la îndemână aceste argumente, Consiliul Concurenţei a decis că poate aplica retroactiv prevederile Legii concurenţei şi să oblige CÎS să anuleze actul de înregistrare.Asta chiar dacă administraţia Camerei Înregistrării de Stat a atenţionat că prevederile art. 12 alin. (1) lit. b) al Legii concurenţei nu pot fi aplicate din motivul că decizia de înregistrare de stat a întreprinderii Moldova Zahăr a fost adoptată pe 21 ianuarie 2011, pe când Legea propriu-zisă a intrat în vigoare peste un an şi jumătate.Südzucker Moldova este cel mai mare importator de zahăr

Totodată, Camera Înregistrării de Stat atenţiona şi asupra faptului că “nu poate executa prescripţia de modificare a denumirii de întreprindere din motivul că conform prevederilor art. 17 şi art. 49, alin. (1) din Legea privind societăţile cu răspundere limitată, actul de constituire al societăţii poate fi modificat numai prin hotărârea adunării generale a asociaţilor, iar decizia de înregistrare poate fi contestată în instanţa de judecată şi anulată de instanţă”.

Nu au fost auzite nici argumentele companiei Moldova Zahăr, care atenţiona ca prin anularea înregistrării de fapt se aplică „măsuri discriminatorii ce ar putea împiedica dirijarea, operarea, întreţinerea, folosirea, fructificarea, achiziţionarea, extinderea sau dispunerea investiţiilor”.

În plus au fost ignorate şi argumentele Moldova Zahar precum că sub denumirea sa şi marca ”Moş Zaharia”, în mod exclusiv, comercializează numai zahăr de producţie autohtonă, respectiv nu au fost admise careva practici de inducere în eroare a consumatorilor, susţinând că informaţiile prezentate de concurenţii de la Südzucker Moldova sunt de pe un site din Moldova. De notat că cel mai mare distribuitor de zahăr de import este chiar Südzucker Moldova.

În consecinţă, Consiliul Concurenţei, care a decis că la înregistrarea denumirii întreprinderii Moldova Zahăr SRL, CÎS a încălcat legislaţia privind concurenţa, conform căruia autorităţile administraţiei publice nu au dreptul să stabilească alte condiţii discriminatorii sau de privilegiere pentru activitatea unor agenţi economici.

Decizia semnifică dizolvarea companiei Moldova Zahăr

Wojciech Kolignan, director general Moldova Zahar SRL, susţine că această concluzie a Consiliului Concurenţei este pe cât de neargumentată, pe atât de pretenţioasă şi a acuzat această autoritate că acţionează de fapt „în interesele companiei Südzucker Moldova SA, încalcă prevederile art. 12 din Legea concurenţei şi prin decizia sa oferă condiţii de monopol pentru utilizarea cuvântului ”Moldova” în denumirea companiei ÎM Südzucker Moldova SA”. 

„În acest sens, în mod special atragem atenţia asupra faptului că în denumirea companiei ÎM Südzucker Moldova SA, de asemenea se conţine sintagma „Moldova”. Din decizia Consiliului Concurenţei rezultă că numai ÎM Südzucker Moldova SA are dreptul să utilizeze cuvântul ”Moldova” în denumirea sa, pe când altor agenţi economici acest lucru nu li se permite”, a precizat managerul.

Totodată el a spus că firma s-a adresat în instanţă şi a constestat decizia Consiliului Concurenţei.

Efectele menţinerii acestei decizii ar putea fi catastrofale pentru compania Moldova Zahăr, deoarece anularea actului de înregistrare а persoanei juridice duce inevitabil lа dizolvarea acesteia.

În acest sens, Agenţia Servicii Publice (ASP), care a preluat Camera Înregistrării de Stat şi funcţiile acestei instituţii, a solicitat Curţii de Apel Chişinău anularea deciziei Consiliului Concurenţei, invocând anume "iminenţa unui prejudiciu ireversibil".

Solicitarea a fost admisă şi instanţa a decis pe 5 octombrie 2017 să impună, ca măsură asiguratorie, suspendarea executării actului Consiliului Concurenţei, pentru a evita "рrоvосаrеа consecinţelor iremediabile şi а prejudiciului irераrаbil prin efectele actului administrativ".

„Este important să jucaţi după reguli şi nu cu regulile”

În loc de concluzie aducem mesajul şefului Delegaţiei Uniunii Europene în Moldova, Pirkka Tapiola, adresat Consiliului Concurenţei, în martie 2017, cu prilejul a 10 ani de activitate a instituţiei în care acesta  recomanda conducerii să joace după reguli şi nu cu regulile.

„Este important să continuaţi să dezvoltaţi capacităţile instituţionale ale Consiliului Concurenţei, să contribuiţi la eficientizarea colaborării cu alte instituţii naţionale, în special în domeniul investiţiilor publice, sistemului financiar, energetic şi al combaterii corupţiei, acestea sunt sectoarele unde este nevoie de mai multă transparenţă şi voi puteţi într-adevăr să interveniţi în calitate de regulator independent. Cred că este important să lucraţi împreună şi să identificaţi soluţii pentru a juca după reguli, nu cu regulile”, declara Pirkka Tapiola.

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI