Reprezentanţii companiilor Kroll şi Steptoe & Johnson menţionează că investigaţiile au fost efectuate în baza documentaţiei disponibile în cadrul Băncii de Economii, Băncii Sociale şi Unibank. Totuşi, detectivii nu exclud că sunt şi alte dovezi la care nu au avut acces, întrucât nu au primit toată informaţia pe care au solicitat-o. 

În raport se mai arată că valoarea totală a împrumuturilor celor trei bănci din Moldova a crescut de la 491 de milioane de dolari, la începutul anului 2012, până la aproximativ un miliard de dolari, la sfârşitul lunii noiembrie 2014. Iar aproape 80 la sută din valoarea totală a creditelor erau acordate companiilor din Grupul Şor. Consorţiul internaţional a mai constatat că majoritatea documentelor referitoare la împrumuturile acordate societăţilor din Grupul Shor au fost distruse în circumstanţe suspecte chiar înainte de prăbuşirea celor trei bănci din Moldova. Detectivii americani spun că nu au avut ocazia să discute cu primarul de Orhei. Totuşi, consorţiul de anchetă sugerează că Şor nu ar fi singurul implicat în jaf.

Kroll şi Steptoe & Johnson au identificat tranzacţii finale în valoare totală de aproximativ un miliard de dolari, care au provenit, cel puţin parţial, din creditele frauduloase. Astfel, cea mai mare parte a banilor, peste 300 de milioane de dolari, a avut ca destinaţie Letonia. Aproape 170 de milioane au revenit în Republica Moldova, iar peste 112 milioane au fost transferate în Cipru. Pe conturi din China şi Rusia au ajuns câte aproape 80 de milioane de dolari, iar în jur de 50 de milioane - în Austria şi Estonia. Banii sustraşi din cele trei bănci moldoveneşti au fost transferaţi şi în Elveţia, Statele Unite, dar şi în alte jurisdicţii. 

Una dintre concluziile experţilor care au citit raportul Kroll II este că instituţiile statului nu au întreprins nimic pentru a stopa sustragerea banilor. 

Într-o postare pe Facebook, Ilan Şor califică raportul Kroll II drept unul steril şi menit să găsească un ţap ispăşitor. Totodată, acesta scrie că avocaţii lui "au depus o cerere de chemare în judecată a companiei Kroll la Curtea Supremă din Londra".

Purtătorul de cuvânt al PD nu a răspuns la telefon, iar cel al CNA a declarat că nu comentează afirmaţiile. Şefa Serviciului Comunicare al BNM a precizat pentru Jurnal TV că instituţia analizează raportul pentru a găsi carenţele din sectorul bancar şi pentru a aplica măsurile care se impun.