Zeci de milioane de lei, cheltuite pe servicii şi sisteme nefuncţionale de E-Transformare a Guvernării

Zeci de milioane de lei, cheltuite pe servicii şi sisteme nefuncţionale de E-Transformare a Guvernării
Sursa: www.mold-street.com Foto: mold-steet.md 30.11.2017 11:20
Curtea de Conturi a constatat că mai multe servicii şi şisteme electronice pentru care s-au cheltuit zeci de milioane de lei în cadrul Proiectului „e-Transformare a Guvernării”, aşa şi nu au ajuns a fi utilizate, scrie mold-street.com.

Astfel un audit realizat de specialiştii Curţii de Conturi relevă că, deşi obiectivul acestui Proiect, potrivit indicatorilor stabiliţi, a fost realizat, fiind obţinute un şir de produse TI (platforme şi servicii guvernamentale), "există unele rezerve de îmbunătăţire în aspect de materializare a impactului scontat privind impulsionarea procesului de modernizare tehnologică a guvernării".

190 de milioane de lei pentru platforme utilizate parţial de autorităţi 

S-a depistat că avantajele platformelor tehnologice guvernamentale (MCloud, PGRAP, MConnect etc.) nu se valorifică în deplină măsură, inclusiv ca urmare a utilizării fragmentare a serviciilor acestora, ceea ce diminuează eficienţa şi eficacitatea investiţiilor realizate.

De exemplu Platforma Guvernamentală MCloud care a costat 166 de milioane de lei este valorificată parţial şi nici nu este înregistrată în Registrul operatorilor de date cu caracter. În plus continuă funcţionarea în paralelă a centrelor de date la nivelul Autorităţilor publice centrale (APC).

Şi Platforma Guvernamentală de Interoperabilitate (Mconnect) care a costat 20,8 milioane de lei este valorificată parţial şi continuă să se afle la etapa de pilotare. Şi această platformă nu este înregistrată în Registrul operatorilor de date cu caracter.

Aceleaşi neajunsuri au fost descoperite şi la Platforma Guvernamentală de Registre şi Acte Permisive (PGRAP) şi la Platforma Guvernamentală de plăţi electronice (Mpay), care au costat circa 4,7 milioane de lei.

Populaţia nu are acces şa serviciile publice digitalizate

Totodată Curtea de Conturi constată că numărul nesemnificativ al serviciilor publice digitizate, ale căror beneficiari direcţi sunt cetăţenii, nu s-a soldat cu schimbări simţitoare privind accesul şi utilizarea masivă de către populaţie a acestora.

În opinia controlorilor, procesul de selectare a serviciilor publice pentru digitizare nu a întrunit în totalitate normele stabilite, având un caracter sporadic şi netransparent. În consecinţă, nu a fost pe deplin respectat principiul de prioritizare a serviciilor destinate cetăţenilor şi mediului de afaceri, fiind digitizate servicii destinate unui număr mic de utilizatori.

Servicii nefuncţionale sau utilizate parţial

În plus după ce au fost realizate investiţii semnificative şi dezvoltate 17 servicii electronice, pentru care s-au cheltuit aproape 60 de milioane lei, acum se constată că unele nu sunt utilizate deloc.

E cazul sistemului de tip SaaS (SIGEDIA) şi a trei servicii publice (Registrul digital agricol, e-Autorizaţia transport şi e-Integritate), care potrivit Curţii de Conturi "nu funcţionau la momentul auditului, iar perspectiva utilizării lor pe viitor este una incertă".

În cazul a altor zece astfel de sisteme de E-servicii se constată că ele sunt doar parţial funcţionale şi/sau parţial utilizate. Printre acestea se numără E-factura, E-licenţiere, E-stare civilă. Chiar şi Registrul Operatorilor de Date cu Caracter Personal este doar parţial funcţional.

În consecinţă elaborarea unor servicii electronice publice nu a rezultat cu modernizarea tehnologică a proceselor interne ale autorităţilor publice, iar entităţile beneficiare de servicii electronice nu dispun în totalitate de capacităţile necesare pentru asigurarea durabilităţii serviciilor publice electronice elaborate, astfel asimilarea e-serviciilor rămânând a fi una scăzută etc.

"Neajunsurile constatate sunt cauzate în principal de un cumul de factori sistemici, inclusiv: pregătirea insuficientă a Proiectului, disfuncţionalitatea sistemului managerial; carenţele cadrului regulator relevant domeniului; aplicarea unor indicatori de performanţă irelevanţi în raport cu obiectivul Proiectului; managementul insuficient al riscurilor aferente Proiectului, cât şi a subproiectelor din cadrul acestuia, lipsa/insuficienţa în cadrul entităţilor publice a personalului cu competenţe în domeniul TI etc.", se arată în constatările Curţii de Conturi. 

Care va fi soarta proiectului

Veaceslav Unitilă, preşedintele Curţii de Conturi a pus la îndoială soarta de mai departe a proiectului în condiţiile reformei actuale a administraţiei şi a serviciilor publice.

Eugen Ursu, directorul executiv al Centrului de Guvernare Electronică a susţinut că activităţile instituţiei au fost adecvate, iar impactul proiectului se va face simţit în 5-7 ani, aşa cum arată practica internaţională.

Totodată el a prezentat mai multe servicii electronice care funcţionează şi care au dus la eliminarea cozilor şi la reducerea costurilor: e-licenţiere, e-viza, e-cazier, de care au beneficiat sute de mii de cetăţeni ai Moldovei sau din străinătate.

În plus el a menţionat că auditele şi evaluările efectuate la cererea Băncii Mondiale au arătat că implementarea a adus beneficii importante ţării şi cetăţenilor. Ba chiar s-au creat premise pentru continuarea reformelor. 

Conceput şi implementat de Guvern, cu asistenţa Băncii Mondiale, pe parcursul perioadei 2010-2016, proiectul „e-Transformare a Guvernării” a fost finanţat dintr-un credit de 20 de milioane de dolari al BM, precum şi contribuţia Guvernului Republicii Moldova în sumă de trei milioane dolari.

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI