Banii UE risipiţi pentru proiectele şefilor Ministerului de Interne

Banii UE risipiţi pentru proiectele şefilor Ministerului de Interne
Sursa: www.mold-street.com Foto: jurnal.md 24.11.2017 12:26
Ca să acopere deficitul acut de subofiţeri Ministerul Afacerilor Interne (MAI) propune crearea unei noi instituţii: Centrul integrat de pregătire pentru aplicarea legii (CIPAL), ce ar urma să devină o structură de pregătire a acestor cadre.

În acest sens MAI a iniţiat proiectul hotărârii Guvernului cu privire la crearea acestei noi structuri, ce va avea ca scop dezvoltarea şi pregătirea resurselor umane în scopul profesionalizării personalului din instituţiile (agenţiile) de aplicare a legii şi al creşterii nivelului de competenţă şi integritate, scrie mold-street.md.

Deficit de subofiţeri

Argumentul principal invocat de Minister pentru a crea CIPAL este faptul că actualmente se atestă un deficit important de subofiţeri, care sunt, de fapt, interfaţa instituţiei şi acea categorie de personal care interacţionează direct cu comunitatea. În acest sens, continuă autorul, se cere ”intensificarea formării de subofiţeri, fapt imposibil de realizat în condiţiile actuale, deoarece nu există instituţia de pregătire capabilă să soluţioneze această sarcină strategică”.

Ministerul estimează că 3750 de subofiţeri urmează a fi iniţial formaţi la CIPAL în primii 5 ani şi astfel se va ajunge ca proporţia acestei categorii de personal în ansamblul efectivelor Poliţiei şi Carabinierilor (personalul prezent) să fie de 50%.

Autorul invocă faptul că, prin crearea CIPAL se constituie baza de profesionalizare a personalului MAI, acest obiectiv constituind atât unul dintre scopurile Strategiei de Dezvoltare a Poliţiei pentru perioada 2016 – 2020 cât şi o etapă din Planul privind implementarea Strategiei.

Au găsit şi 12 hectare de teren pentru CIPAL

Cu o lună de zile înainte de propunerea spre consultare publică a Proiectului privind crearea CIPAL, acelaşi minister a propus pentru consultări un alt proiect de Hotărâre de Guvern cu privire la construcţia Centrului Integrat de Pregătire pentru Aplicarea Legii în zona spaţiilor verzi. Astfel Guvernul urma să aprobe construcţia CIPAL pe strada Nicolae Dimo din capitală, pe un teritoriu de peste 12 ha al Clubului sportiv ”Dinamo”, aflat în gestiunea MAI. 

Astfel că nu este clar – fie această ”mişcare” este o acţiune anticipată de a grăbi cumva atât construcţia cât şi înfiinţarea ca atare a CIPAL, sau  este vorba despre o ”siguranţă” asupra faptului că înfiinţarea CIPAL urma să fie oricum aprobată mai târziu, după propunerea construcţiei însăşi a Centrului.

În orice caz, CIPAL urmează a fi operaţional până în septembrie 2021, iar printre funcţiile sale de bază ar urma să se regăsească:

- formarea subofiţerilor de poliţie, subofiţerilor de carabinieri, precum şi a altor categorii de personal, potrivit necesarului MAI, precum şi formarea ofiţerilor angajaţi din sursă externă;
- formarea continuă a angajaţilor MAI prin cursurile prevăzute de reglementările în vigoare;
- formarea continuă integrată pe domenii de interes comun a personalului MAI şi din instituţiile de aplicare a legii, precum şi din structurile similare ale altor state cu care Republica Moldova are relaţii de colaborare şi
- desfăşurarea şi a altor activităţi de formare profesională şi conexe, potrivit necesarului MAI şi al instituţiilor de aplicare a legii beneficiare.

Conform proiectului, atât funcţiile de bază ale Centrului, cât şi atribuţiile sale principale trebuie să răspundă misiunii de a asigura, organiza şi desfăşura programe de formare continuă şi dezvoltare a carierei.

UE şi SUA vor plăti pentru pregătirea subofiţerilor de poliţie

Aplicarea preverilor Proiectului urmează să coste peste 471 milioane lei. 55% din această sumă, (259 milioane lei) urmează a fi alocate de către Uniunea Europeană atât în cadrul Acordului de finanţare (instrumentul financiar la politicii de vecinătate), cât şi a unui proiect Twinning realizat în cadrul reformei poliţiei. În continuare, restul 45% din costuri se aşteaptă a fi acoperite în baza finanţării din partea Statelor Unite ale Americii, a Suediei, a Norvegiei cât şi a altor parteneri de dezvoltare. 

Totodată, cheltuielile anuale ale bugetului de stat pentru întreţinerea Centrului şi remunerarea muncii angajaţilor constituie 17,38 milioane lei, cu condiţia asigurării energiei electrice regenerabile. În acelaşi timp conform Planului de acţiuni privind implementarea Strategiei de Dezvoltare a Poliţiei pentru anii 2016-2020, pentru realizarea subacţiunii 1.2. Dezvoltarea procesului de pregătire iniţială şi continuă a poliţiştilor se prevede un buget total de 226,8 milioane lei. 

În schimb Nota informativă la Hotărârea Guvernului pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a Poliţiei şi a Planului de acţiuni prevede că implementarea prevederilor proiectului nu va necesita cheltuieli financiare din bugetul de stat, deoarece pentru implementarea prezentei Strategii sunt prevăzute subvenţii de la donatorii străini. 

În context, acoperirea previzibilă de către UE a doar 55% din costurile aferente creării CIPAL implică riscul ca statul să fie obligat de a acoperi restul costurilor (45% sau peste 210 milioane lei) pentru a asigura certitudinea funcţionalităţii Centrului.Este cert şi faptul că toate costurile prevăzute în Planul de acţiuni privind implementarea Strategiei de dezvoltare a Poliţiei pentru anii 2016-2020 trebuie să fie considerate ca atare, altfel Proiectul de creare a CIPAL riscă să devină unul neargumentat şi cu efecte contrare celor expuse de către autori.
Risipă de bani şi loc călduţ pentru şefi

Deşi crearea CIPAL este prevăzută în Strategia de dezvoltare a poliţiei naţionale – în contextul reformei administraţiei publice centrale şi a optimizării resurselor (financiare şi umane) un astfel de proiect pare mai degrabă unul inoportun. 

Iată câteva argumente în acest sens:

Nr. 1 Pornind de la funcţiile şi atribuţiile viitorului CIPAL, este clar că acest Centru dublează sau preia competenţele de pregătire profesională a câtorva entităţi din domeniu, cum ar fi Academia „Ştefan cel Mare" prin Departamentul dezvoltare profesională, care are secţii de formare profesională, formare continuă şi formare managerială; sau Centrul Republican de Instruire al Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţii Excepţionale sau Centrul instructiv al Departamentului Instituţiilor Penitenciare sau Institutul Naţional al Justiţiei. 

Nr. 2 Pe de o parte, CIPAL nu va putea prelua toate atribuţiile respectivelor centre de instruire, astfel dublând o serie de funcţii. Mai mult, unele Centre au beneficiat şi ele de resurse din partea UE. În consecinţă o trecere sub CIPAL a unor ample funcţii de instruire nu va face altceva decât să arate un exemplu de risipă a resurselor.

Nr. 3 Prevederile din proiect care reglementează statutul şi activitatea organelor de conducere colectivă a CIPAL sunt reflectate voalat, aşa cum pentru Colegiul de administrare şi Consiliul profesoral nu se regăsesc numărul de membri, prerogativele şi limitele competenţelor acestora, precum şi modalitatea acestora de activitate, de întrunire şi de luare a deciziilor.

Nr. 4 Proiectul stabileşte expres că directorul, cât şi directorii adjuncţi ai CIPAL, urmează a fi numiţi în funcţie de către ministru pentru o perioadă de 5 ani cu posibilitatea reânnoirii mandatului de încă 2 ori, adică cumulativ pe un termen de 15 ani. Atât numirea directorului în absenţa unui concurs transparent, cât şi termenul posibil de aflare în funcţie, nu se încadrează în normele politicilor actuale privind angajarea şi promovarea funcţionarilor publici în bază de merit şi profesionalism. 

Or Legea integrităţii stabileşte expres că ”Recrutarea şi promovarea agenţilor în cadrul entităţii publice se efectuează prin concurs public, conform criteriilor transparente şi obiective de selectare în bază de merit, calificare profesională, capacitate, competenţă şi integritate profesională”.

Referinţe netransparente

Proiectul face trimitere la unele reglementări de profil ale MAI privind modul de organizare şi desfăşurare a studiilor subofiţerilor (capitolul IV, secţiune 1). În acest sens, nu este clar despre ce fel de reglementări este vorba; mai mult, considerăm că instruirile realizare de CIPAL ar urma să se ghideze exclusiv de Regulamentul cu privire la formarea continuă a adulţilor, aprobat în acest an.

O altă trimitere pe care o face proiectul ţine de argumentarea că aspectele organizatorice şi funcţionale reflectate în proiect au fost fundamentate în baza Studiului de fezabilitate, elaborat în august 2017 de către echipa de proiect multidisciplinară specializată - Asocierea moldo-română „Molbac”, „Eurorpoiect” şi „Protelco Geocat”, care a inclus specialişti în domeniul aplicării legii, planificării învăţământului, economişti, arhitecţi, ingineri ş.a. La o analiză mai detaliată, se înţelege că rezultatele respectivului studiu de fezabilitate nu au avut parte de o diseminare largă. De fapt, unicile surse veridice legate de acesta sunt reprezentate de lansarea procedurii de achiziţii publice pentru elaborarea studiului şi un comunicat privind prezentarea rezultatelor studiului.

Lipsa unei informaţii mai detaliată, care ne-ar convinge că cercetarea dată a putut servi ca bază pentru argumentarea aspectelor organizatorice şi funcţionale ale CIPAL ridică semne de întrebare.
 

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI