Bomba lui Candu şi Sârbu sub Memorandumul cu FMI

Bomba lui Candu şi Sârbu sub Memorandumul cu FMI
Sursa: www.mold-street.com Foto: ipn.md 02.11.2017 18:24
Un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la Depozitarul central unic al valorilor mobiliare, promovat de Preşedintele Parlamentului Andrian Candu şi deputatul democrat Sergiu Sârbu ar putea duce la încălcarea angajamentelor asumate de Chişinău în cadrul Memorandumului cu Fondul Monetar Internaţional (FMI).

Şedinţa Guvernului Filip de miercuri, 1 noiembrie, a decurs iniţial destul de paşnic, până nu s-a ajuns la examinarea şi aprobarea unui aviz pozitiv la proiectul de lege pentru modificarea şi completarea articolului 46 din Legea nr. 234 din 3 octombrie 2016 cu privire la Depozitarul central unic al valorilor mobiliare.

Aşa s-a negociat! 70-80 de milioane lei trebuie să le plătească statul!

Documentul a fost prezentat de Ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu, şi în el se fac doar câteva redactări la proiectul promovat de cei doi deputaţi democraţi, care prevede o modificare esenţială a legii adoptate un an în urmă.

Cu avizul pozitiv nu a fost însă de acord Valeriu Chiţan, preşedintele Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF), care a ţinut să îşi expună în public opinia critică, transmite Mold-Street.

"Legea 234 cu privire la Depozitar s-a convenit şi se implementează destul de anevoios. Mărul discordiei îl constituie sursa de finanţare a aşa-zisei proceduri de verificare a registrelor deţinătorilor de valori mobiliare. Costul total este estimat la 70-80 milioane lei, care potrivit legii se compensează din contul bugetului de stat.

Este firesc că atunci când statul iniţiază asemenea acţiuni să îşi asume costurile de rigoare. Aşa s-a negociat un an în urmă (cu Fondul Monetar Internaţional n.r.) şi astăzi ne-am împotmolit şi încercăm să căutăm soluţii, nu cele mai potrivite", a declarat preşedintele CNPF.

De facto, Valeriu Chiţan a arătat cu degetul spre iniţiativa promovată de speakerul Andrian Candu şi deputatul democrat Sergiu Sârbu, prin care se propune de a se institui o nouă procedură de finanţare a procesului de verificare a registrelor deţinătorilor de valori mobiliare şi astfel se încalcă şi prevederile din memorandumul cu FMI.

Filip: Să plătească băncile, că au de unde!

Astfel potrivit iniţiativei deputaţilor, cheltuielile ar urma să fie suportate de CNPF, şi apoi să fie compensate de emitenţii de valori mobiliare (companii) proporţional numărului de acţionari, "conform bugetului şi cheltuielilor de verificare per acţionar stabilite de CNPF".

Chiţan a menţionat şi faptul că potrivit rectificării făcute recent de Guvern la bugetul pentru 2017, se preconizează alocarea a 6,2 milioane lei, pentru prima etapă de verificare, ce vizează băncile şi companiile de asigurări, dar şi aici deja se încearcă de a schimba regulile de joc.

"Ministerul Finanţelor încearcă însă din mers să modifice regulile de joc. Astfel cheltuielile urmează a fi puse pe umerii emitenţilor, ceea ce va genera cu siguranţă litigii şi eşuarea acţiunii convenite cu FMI", a adăugat Chiţan, care a precizat că fără o linie de finanţare garantată, CNPF nu poate demara acest proces. 

În acelaşi timp Guvernul s-a angajat în relaţia cu FMI ca până la finele anului 2017 să verifice "înregistrările cu putere juridică ce vizează toate băncile şi companiile de asigurări".

În replică la declaraţiile lui Chiţan, Pavel Filip a declarat că nu ar trebui să se facă referinţă la FMI şi anumite condiţii negociate la semnarea Memorandumului.

"Eu cred că ar fi culmea ca statul să mai plătească şi pentru acţionarii băncilor. Dacă nu ştiţi, apoi băncile în trei trimestre ale acestui an au obţinut un profit de un miliard şi jumătate. Noi după toate cele întâmplate, încă trebuie să luăm bani din buget pentru a trece în revistă acţionarii din bănci şi companiile de asigurări?", s-a arătat revoltat premierul.

Soluţii şi disoluţii

Totodată el a vorbit despre necesitatea de a identifica o soluţie. "Cei care profituri de miliarde, lasă să finanţeze acest lucru, cu restul ne vom clarifica noi la Guvern. Astfel să putem pune în aplicare această lege şi să avem o abordare echitabilă", a adăugat Pavel Filip.

În acelaşi timp Ministrul Finanţelor a menţionat că la prima etapă de implementare a acestui mecanism de verificare sunt vizate doar băncile şi companiile de interes public, care au resurse şi nu ar fi cazul "să se pună această povară pe umerii contribuabililor". 

"După ce vom acumula experienţă la prima etapă, vom vedea cum funcţionează şi vom veni cu ajustări la etapa următoare", a precizat Octavian Armaşu.
 
Totodată el a spus că abordarea propusă de Ministerul finaneţlor a fost discutată şi cu FMI.

Pe de altă parte şeful CNPF, Valeriu Chiţan a menţionat faptul că impunerea la plata pentru unor astfel de servicii nu ar fi tocmai legală.

"Da, băncile au bani, dar care este baza legală, cum o să le impunem şi cum o să luăm aceşti bani. Din bănci se poate de luat bani, dar pe altă cale, mult mai legitimă", a susţinut fostul ministru al Finanţelor fără a oferi alte detalii.

Potrivit lui Chiţan această încercare de modificare a legislaţiei "este mai degrabă o disoluţie, decât o soluţie adecvată la provocările şi la ceea ce dorim noi să depăşim în relaţiile cu FMI".

De notat că miercuri, 1 noiembrie, subiectul a fost discutat şi în şedinţa Comisiei economie, buget şi finanţe la care însă nu au participat autorii şi nici Banca Naţională, instituţie ce monitorizează sectorul bancar şi care potrivit legii deţine cel puţin 76% din acţiunile emise de Depozitarul central.

La şedinţa nu s-a găsit un numitor comun, iar CNPF s-a ales cu recomandarea ca să deschidă un cont separat şi să înceapă lucrările de verificare.

Ideea este însă fără sorţi de izbândă, în condiţiile în care o mare parte din activităţi vor fi efectuate de entităţi şi persoane din afara CNPF, respectiv sunt necesare contracte şi bani, pe care Comisia nu îi are.

De notat că şi soluţia propusă de Candu şi Sârbu e ca CNPF să înceapă lucrările, chiar dacă nu are bani şi apoi să cerşească de la companii şi bănci ca să returneze aceste cheltuieli.

Potrivit angajamentelor asumate de autorităţi în relaţia cu FMI, CNPF, în consultare cu BNM, urma să elaboreze şi să adopte până la sfârşitul lunii mai 2017 o metodologie exhaustivă şi proceduri de verificare a integrităţii înregistrărilor cu putere juridică a acţionarilor, inclusiv prin desfăşurarea unei companii de informare a populaţiei (criteriu de performanţă structurală).

Acest document a fost aprobat de Comisie abia pe 25 august 2017, după o coordonare cu BNM, Ministerul Finanţelor, unele bănci şi chiar cu FMI, şi el prevede că CNPF va prezenta Ministerului Finanţelor cheltuielile aferente aplicării procedurii în cauză.

De notat că realizarea acestei proceduri de verificare ar urma să aducă o mai mare transparenţă a afacerilor din diferite domenii.

Totodată concentrarea informaţiei despre acţionari la o singură structură poate duce la distrugerea unor afaceri ale companiilor ce ţin registrele acţionarilor. În consecinţă este evident multe companii ce prestează astfel de servicii nu vor fi de acord să finanţeţe un proiect ce duce de fapt la distrugerea afacerii lor.

Deoarece asemenea procedură complexă de verificare a datelor nu s-a desfăşurat vreodată şi nu se cunoaşte care va fi volumul de lucru şi cum va derula întregul proces de verificare a datelor, CNPF a propus ca la etapa iniţială procedura să reglementeze verificarea datelor aferente instituţiilor financiare şi societăţilor de asigurări, iar în rezultatul acestui proces, procedura va fi revăzută şi completată.

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI