​Căderea imperiului: Compania care a pierdut peste 400 de miliarde de dolari

​Căderea imperiului: Compania care a pierdut peste 400 de miliarde de dolari
Sursa: www.businessmagazin.ro Foto: forbes.com 18.11.2017 22:28
Imperiul General Electric se destramă, bucată cu bucată. Compania este nevoită să-şi vândă din firme pentru a-i calma pe investitori. Acţiunile i s-au prăbuşit cu 36% anul acesta. Declinul nu este ceva nou, deoarece, de când au atins un maxim în 2000, acţiunile au scăzut cu 67%. Compania şi-a pierdut peste 400 de miliarde de dolari din capitalizare de atunci.

”Eram preşedinte de doar două zile şi avioane cu motoare construite de mine loveau o clădire căreia eu îi făcusem asigurarea, acoperită de o reţea pe care tot eu o deţineam“, povestea în vremurile sale de glorie Jeffrey R. Immelt, care a devenit conducătorul imperiului General Electric pe 7 septembrie 2001. Patru zile mai târziu, lumea intra într-o nouă eră.

Tocmai moştenise conducerea a ceea ce era atunci cea mai mare companie în funcţie de capitalizarea de piaţă de la unul dintre cei mai veneraţi căpitani ai industriei, Jack Welch. Avioane, asigurări, finanţare şi multe altele - Jack Welch construise un imperiu total, pe care Immelt avea să-l cârmuiască prin vremuri de criză economică, prin scandaluri, şocuri pe bursă şi perioade de neîncredere din partea consumatorilor, scrie Business Magazin.

Zborul lui Immelt spre culmile gloriei s-a oprit brusc în vara acestui an. Cumva, Immelt, care şi-a început cariera la GE cu un dezastru, cu atacurile teroriste de pe 11 septembrie, a reuşit să transforme imperiul lui Welch dintr-o formidabilă companie de inginerie industrială şi financiară într-un dezastru financiar. Până şi avioanele companiei au fost consemnate la sol, la propriu, într-un mare scandal, pentru ca GE să poată facă economie la bani. Sub conducerea lui Immelt, GE a reuşit să distrugă o parte însemnată din avuţia acţionarilor şi a ajuns acum cel mai slab performer al indicelui bursier american Dow Jones. Acţiunile i s-au prăbuşit cu 36% anul acesta, dar declinul nu este ceva nou: de când au atins un maxim în 2000, acţiunile au scăzut cu 67%. Compania şi-a pierdut peste 400 de miliarde de dolari din capitalizare de atunci. Însă luna trecută, acţiunile GE au avut cea mai proastă săptămână de după martie 2009 încoace, adică de după Marea Criză. GE nu şi-a mai revenit niciodată după catastrofa serviciilor sale financiare din perioada ultimei crize. Sub furia investitorilor, Immelt a plecat în august de la conducerea GM, mai devreme decât îi prevedea mandatul.

GE, care are aproape 300.000 de angajaţi, s-a grăbit să acţioneze. Odată cu Immelt au plecat mai mulţi executivi de top, printre care Jeffrey Bornstein, directorul financiar. Ieşirea sa a fost o surpriză pentru mulţi. Noul CEO, John Flannery (Immelt, 61 de ani, a demisionat din funcţia de CEO la 1 august şi intenţiona să continue în funcţia de preşedinte până la 31 decembrie. Însă Flannery a fost numit preşedinte pe 2 octombrie), face eforturi pentru reducerea costurilor. GE a amânat construirea noului său sediu din Boston şi şi-a consemnat la garaj maşinile companiei destinate uzului sutelor de directori. Dar Wall Streetul nu este satisfăcut de aceste sacrificii, iar investitorii sunt speriaţi de rezultatele fiannciare slabe ale companiei, ceea ce ridică perspectiva unor măsuri mai drastice, cum ar fi concedierile, notează CNN.

O problemă pe care Immelt în mare parte a ignorat-o şi care a răbufnit la începutul verii acestui an este cea a deficitului de 31 de miliarde de dolari pe care GE o are la pensii. Este cea mai mare gaură pe care o are o companie cuprinsă în indicele S&P 500 şi cu 50% mai mare decât a oricărei alte companii din SUA. Este un deficit care s-a umflat în ultimii ani, când Immelt a cheltuit peste 45 de miliarde de dolari pe răscumpărarea de acţiuni pentru a calma nervii Wall Streetului şi pentru a-i linişti pe investitorii activişti ca Nelson Peltz, una din legendele lumii sale (a atacat Procter & Gamble şi s-a îmbogăţit forţând PepsiCo să-şi schimbe strategiile). Problema pensiilor are în parte de-a face cu randamentele mici care au afectat ca o boală pensiile din întreaga lume corporatistă americană pe măsură ce ratele de dobândă foarte mici au ajuns să domine peisajul postcriză. Problema GE subliniază preocupările mai profunde cu privire la concentrarea capitalismului modern pe rezultatele imediate, o strategie despre care unii spun că ignoră viitorul şi că în cele din urmă ar putea lăsa pe toată lumea – inclusiv pe acţionari – în pierdere, scrie Bloomberg. Noua conducere va trebui să fie atentă şi la pensiile de 50 de miliarde de dolari pe care compania va trebui să le plătească în următorul deceniu. La sfârşitul anului trecut, pensiile aveau pasive de 95 de miliarde de dolari şi active de doar 63 de miliarde de dolari, o rată de finanţare de 67%. Deocamdată nimeni nu spune că GE este în pericol iminent de a intra în default pe obligaţiile către pensii deoarece are timp să-şi acopere cea mai mare parte a deficitului. În ajutor i-ar putea veni băncile centrale (Fed, Banca Angliei) care au început să majoreze dobânzile de politică monetară şi să ridice astfel randamentele.

O altă problemă este că unii investitori şi-au pierdut de tot răbdarea, sau încrederea, şi nu este vorba de jucători oarecare. În august, era clar că Berkshire Hathaway, vehiculul de investiţii al legendarului Warren Buffett, se retrage din acţionariatul GE.

Compania investitorului miliardar a vândut 10,6 milioane de acţiuni GE în al doilea trimestru, un pachet care ar fi avut o valoare de 315 milioane de dolari la 31 martie, potrivit unor documente oficiale. Berkshire a primit cea mai mare parte a acţiunilor în 2013, după ce investitorul a împrumutat GE cu aproximativ 3 miliarde de dolari în octombrie 2008, în timpul crizei.

Acum, unii spun că acţiunile GE, cândva unul dintre cele mai de încredere simboluri ale capitalismului american, au întrat într-o spirală a morţii. Compania a prezentat perspective financiare descurajatoare, date în parte de problemele diviziei de echipamente pentru industria energiei, şi a apărut teama că va fi nevoită să-şi reducă dividendele, ceea ce GE nu a mai făcut decât o singură dată după Marea Depresiune (reducerea şoc din 2009, în mijlocul crizei financiare globale, a fost prima de după 1938) şi de două ori în istoria sa. Iar GE este una dintre cele mai vechi companii din SUA. Goldman Sachs prezice tăierea dividendelor. Morgan Stanley recomandă vânzarea acţiunilor. Strategii de la Deutsche Bank apreciază că dividendele sunt nesustenabile şi că în cele din urmă vor fi reduse. Un analist de la JP Morgan Chase scria luna trecută că ”distracţia tocmai a început la GM“ şi că nu toţi acţionarii vor simţi nevoia să petreacă.

Immelt spunea oricui dispus să asculte că intenţia sa era să construiască o companie de tehnologie, însă în realitate el construia o companie de energie. Într-un interviu după publicarea celui mai recent raport financiar, Flannery a folosit cu insistenţă cuvântul ”tehnologie“. În timp ce o mare parte din activele petroliere au fost separate sub numele Baker Hughes A GE sub fostul executiv Lorenzo Simonelli, acţionarii GE încă deţin 37,5% din a doua cea mai mare operaţine de servicii pentru câmpuri petrolifere, o gaură neagră care distruge capital. Profitul diviziei de energie, una emblematică pentru GE, a scăzut în trimestrul III din cauza unei pieţe mai slabe pentru servicii, a strategiei de vânzări orientate către produse mai puţin profitabile şi a ”execuţiei slabe care a avut ca rezultat amânarea unor proiecte pentru produse de calitate“, explică analistul Christopher Belfiore de la UBS.

Această gaură îi face pe mulţi să se teamă că GE va tăia dividendele. Teama a fost amplificată de ieşirea neaşteptată din companie a directorului financiar. Astfel de plecări produc şocuri deoarece investitorii încep să creadă că vor ieşi în curând la lumină şi probleme de contabilitate. JPMorgan a calmat aceste îngrijorări: ”Nu vedem dovezi că au fost încălcate regulile contabilităţii“.

De un deceniu, imperiul GE se dezmembrează. Acum va deveni şi mai mic. Compania a înstrăinat cea mai mare parte a GE Capital, din cauza căreia a avut mari probleme în timpul crizei, vânzând active de cel puţin 150 de milioane de dolari, inclusiv afacerile imobiliare, achiziţionate de Blackstone şi Wells Fargo. A renunţat la divizia de maşini de spălat şi electrocasnice şi la legendarele proprietăţi media NBC şi Universal Studios. Mai recent, a renunţat la operaţiunile de tratare a apei, vândute către SUEZ, şi la o unitate care produce echipamente electrice. Până şi istorica divizie de becuri este scoasă la vânzare. GE îşi are rădăcinile în Edison Electric, înfiinţată în 1878 de celebrul inventator (al lămpii incandescente electrice) Thomas Edison.

Anul trecut, operaţiunile de petrol şi gaze naturale ale GE au fuzionat cu  Baker Hughes. Compania rezultată este deţinută de GE, dar este listată separat la New York.

The Wall Street Journal scrie că GE vrea să renunţe la operaţiunile de transport feroviar, sau cel puţin să găsească un partener pentru acestea. Această unitate produce în principal locomotive diesel şi echipament feroviar. Divizia este una dintre cele mai vechi ale GE şi a raportat pentru anul trecut venituri de 4,7 miliarde de dolari. În principiu, simplificarea nu este rea pentru o afacere, însă analiştii de la JPMorgan Chase estimează că vânzările de unităţi au redus cash flow-ul liber, iar deficitul nu poate fi acoperit cu cash-ul generat de achiziţia de 10,6 miliarde de dolari din 2015 a activelor de energie ale Alstom. 

În pofida rezultatelor sale mediocre, Immelt a trăit pe picior mare la GE. Tot WSJ scrie că GE trimitea adesea un avion gol să-l însoţească pe cel, tot al companei, cu care executivul călătorea prin lume, pentru a se asigura că acesta ajunge la destinaţie fără probleme. Executivii companiei au spus boardului abia în octombrie, după publicarea articolului din WSJ, despre avionul de rezervă, spun surse apropiate situaţiei. De asemenea, executivii nu au spus boardului nici că au primit în urmă cu mai mulţi ani o plângere internă legată de această practică. Immelt a spus că nu ştia că are un avion de rezervă.

De asemenea, GE l-a plătit pe Immelt cu 27,5 milioane de dolari anul trecut pentru performanţele sale manageriale. Compania are o tradiţie îndelungată de a-şi plăti cu dărnicie executivii. Când fostul CEO Jack Welch s-a retras, el a primit un pachet de retragere evaluat la aproape 420 de milioane de dolari, care includea un apartament din Manhattan cu o chirie de 50.000 de dolari pe lună, locuri la VIP pe stadioanele Yankees, Knicks, Red Sox şi la Wimbledon şi permisiunea de a folosi avioanele GE. Publicul a aflat de aceste cheltuieli după ce Welch a intrat în proces de divorţ. Însă atunci GE încă se mai număra printre cele mai bogate companii din SUA. Acum se speculează că GE, singurul membru rămas al indicelui original Dow Jones industrial average, ar putea fi scos din această listă.

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI