Filip vrea să naţionalizeze hotelul ce a fost parte a unei tranzacţii între Plahotniuc şi Platon

Filip vrea să naţionalizeze hotelul ce a fost parte a unei tranzacţii între Plahotniuc şi Platon
Sursa: www.mold-street.com Foto: jurnal.md 16.11.2017 07:12
Premierul Pavel Filip pe neaşteptate şi-a adus aminte în cadrul şedinţei de Guvern, din 15 noiembrie 2017, că mai multe obiective privatizate stau ruină de zeci de ani, iar unele mega-proiecte investiţionale au rămas doar pe hârtie.

Şeful cabinetului de miniştri a făcut referire în mod special la privatizarea unor cinematografe din centrele raionale, a Hotelului Naţional din Chişinău, dar şi la două parcuri industriale din sudul Republicii Moldova care au promis deschiderea mai multor locuri de muncă.

Au promis peste 3.000 de locuri de muncă, dar au fost create doar trei

„Este vorba despre cinematografele din centrele raionale care sunt acum în paragină.... Aici putem vorbi şi despre parcurile industriale, care au fost oferite ca loturi de pământ sau clădiri pnetru a face investiţii... Parcul Industrial Cimişlia, care avea obligaţiunea să creeze 800 de locuri de muncă, dar astăzi avem create doar 2. Sau Parcul Industrial Comrat, care aveam drept obiectiv să creăm 2.260 de locuri de muncă, până astăzi s-a creat un singur loc de muncă. Ceva nu este în regulă”, a constatat premierul.

Filip a susţinut că un subiect aparte este privatizarea prin concurs investiţional a Hotelului Naţional. „Nu o singură dată am vorbit despre această clădire care urma să devină, ani de zile în urmă, un obiectiv frumos în centrul oraşului. Am avut mai multe probleme, precum copiii care consumau droguri acolo şi erau în afara grijei părinţilor dar şi a asistenţilor sociali”, a menţionat Pavel Filip în faţa miniştrilor.

Prim-ministrul a solicitat ministrului Economiei şi Infrastructurii, Octavian Calmîc, să evalueze mersul executării unor proiecte de privatizare investiţionale sau creare a unor parcuri industriale şi a cerut să fie reziliate contractele de privatizare în cazul în care nu au fost onorate angajamentele asumate de către investitor.

Cimişlia a rămas şi fără baron şi fără parc european

Mold-street a făcut o scurtă revizie a acestor proiecte, unele destul de ambiţioase.

De exemplu Parcul Industrial Cimişlia. Acesta a fost creat încă şase ani în urmă pe baza întreprinderii locale „Servicii Publice Cimişlia”, care a devenit administratoare a proiectului şi a primit în acest scop un teren de 40,5 hectare, la periferia oraşului Cimişlia.

Pe 28 august 2013 a fost pusă şi piatra de temelie de însăşi premierul de atunci Iurie Leancă, acum vice-preşedinte al Parlamentului şi alţi oficiali.

„Acest prim parc european pe un teren liber va deveni unul de succes. Sper că va fi un element de transformare a ţării într-un stat european funcţional", anunţa patetic Iurie Leancă. 

Oficialul era atât de entuziasmat încât anunţa că suprafaţa parcului se va extinde până la 100 de hectare. Autorităţile locale au calificat evenimentul drept o zi istorică pentru raionul Cimişlia. Potrivit proiectului, pentru construirea Parcului Industrial erau necesare investiţii de 70 de milioane de lei, principalii finanţatori fiind Guvernul şi Primăria oraşului Cimişlia, iar partener era Consiliul judeţean Prahova, România.

La eveniment a venit cu elicopterul personal din România şi baronul german Alexander Freiherr von Lüdinghausen, care avea în plan dezvoltarea unei producţii de uleiuri eterice.

După patru ani de la inaugurare în Parcul Industrial Cimişlia s-a înregistrat doar un rezident - firma Sunartenergo SRL din Nisporeni, care preconiza producerea energiei electrice pe bază de sisteme  fotovoltaice.

Valoarea investiţiilor era aproape de zero la finele anului 2015, potrivit celui mai recent raport al Ministerului Economiei.

Cel mai mare parc şi cel mai mare eşec

Comparativ cu Cimişlia, la Comrat ambiţiile erau chiar megalomane. Anunţat cu surle şi trâmbiţe pe parcursul anului 2014 chiar de actualul preşedinte al Parlamentului, Andrian Candu, Parcul Industrial de la Comrat a fost inaugurat a doua zi de Bobotează, în ianuarie 2015. 

A fost sfinţit de însăşi mitropolitul Vladimir şi un sobor de preoţi, s-au ţinut cuvântări şi s-au făcut promisiuni.

La inaugurare s-a anunţat că acesta va fi cel mai mare parc industrial din Moldova, iar valoarea investiţiilor va trece de 1,8 miliarde lei, promitea deputatul democrat Nicolae Dudoglo, unul dintre liderii locali.

Întreprinderea municipală „Gospodăria Locativ-Comunală din Comrat” a obţinut titlul de parc industrial, iar Consiliul municipiului Comrat a transmis în folosinţă întreprinderii, pe 30 de ani, un teren cu suprafaţa de 50,3 hectare cu destinaţie agricolă.

Au trecut aproape trei ani şi acolo totul a rămas paragină, iar autorităţile locale s-au trezit cu cheltuieli fără rost de circa un milion de lei. 

În acest an însă autorităţile au fost nevoite să accepte transformarea Parcului Industrial „Comrat” într-o subzonă a ZEL Valcaneş. Astfel că aici ar urma să apară o fabrică de componente auto sau altceva.

„Experienţa arată că investitorii nu se duc în parcurile industriale în care pur şi simplu sunt construite comunicaţii, ci în zone de dezvoltare economică, unde există o mulţime de preferinţe - scutirea de la plata TVA, cota mai mica a impozitului pe profit şi aşa mai departe”, argumenta necesitatea acestui pas, primarul municipiului Comrat, Serghei Anastasov.

„Ruina Naţională”

Un loc aparte în istoria privatizărilor îl ocupă complexul Hotelul Naţional. De fapt a fost una dintre cele mai scandaloase privatizări.

Hotelul Naţional a făcut parte până în anul 1992 din reţeaua sovietică Inturist. Acesta a fost privatizat de două ori.Prima dată încă în anul 1999, de firma câştigătoare Avi Awaks din Israel, la preţul de 1,55 milioane dolari. Din motivul neachitării preţului pachetului de acţiuni, contractul a fost reziliat pe cale judiciară.În noiembrie 2006, a fost organizat un al concurs investiţional la care au participat patru companii: Alfa-Engeneering, Business Global Parc, Elite Sport şi italienii de la Immobile RE.

Firma Alfa-Engineering din Căuşeni a fost însă cea care a intrat în posesia a 83,25% de acţiuni ale statului în societatea Moldova-Tur, care deţinea hotelul.

Noul proprietar a plătit 2,15 milioane de dolari şi se obliga ca în decurs de doi ani să investească 33 de milioane de dolari. De atunci au trecut 11 ani, dar în loc de hotel în centrul Capitalei stă o ruină.

Investitorul nu şi-a respectat angajamentele şi, respectiv, se impunea renaţionalizarea obiectivului. Afaceristul Nicolae Curtoglo, fost membru al Consiliului de Administraţia al Moldindconbank şi fost director al Alfa-Engineering, explica încă acum opt ani tergiversarea realizării programului de investiţii prin problemele apărute la eliberarea autorizaţiilor pentru demolarea clădirilor şi pentru închirierea sau privatizarea terenului aferent.

Toate aceste afirmaţii erau respinse de autorităţi. Datele de la Cadastru arată însă că terenul aferent aşa-şi nu a fost oferit spre închiriere sau privatizare companiei.

Alfa-Engineering a solicitat de câteva ori prelungirea cu doi ani a termenului contractului şi aşa de câteva ori instanţele au obligat Agenţia Proprietăţii Publice (APP) să extindă termenul de efectuare a investiţiilor.

Conexiuni cu Vlad Plahotniuc şi Veaceslav Platon

O anchetă realizată în 2013 a arătat că Alfa-Engineering a fost înregistrată pe 7 august 2006, de firma estoniană Maldone Invest, fondată în ianuarie 2006, doar cu jumătate de an înainte, având un capital social de doar 40 mii coroane estoniene (circa 3.000 de euro).

Ulterior, Maldone a cedat firma Alfa-Engeneering, off-shor-ul olandez, Generashon Financial, care făcea parte din grupul de companii OTIV Prime Holding, controlate de liderul democrat, Vladimir Plahotniuc. Până în 2012, Generashon Financial, a purtat numele OTIV Prime Financial, care deţinea 26,75% din acţiunile Victoriabank.

Schimbarea numelui a fost făcută pentru a induce falsa idee că noul acţionar al Victoriabank nu ar fi avut vreo legătură cu holdingul controlat de Plahotniuc.

Generashion Financial a fost până în noiembrie 2013, acţionarul majoritar la Victoriabank şi deţinea 26,75% din acţiunile băncii, pe care le-a vândut în pachete mai mici de 5% la două companii străine (din Letonia şi Marea Britanie), cinci companii locale şi o persoană fizică. Aces pachet şi alte acţiuni au ajuns în noiembrie 2014 în proprietatea Insidown LTD din Cipru, iar acum ar urma să fie cumpărate de Banca Transilvania.

Alfa-Engeneering, parte a tranzacţiei Platon-Plahotniuc

Firma Alfa-Engeneering este menţionată de afaceristul Veaceslav Platon, în plângerea penală depusă în august 2016, la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din România (DIICOT). 

Platon susţine că Plahotniuc i-a cerut 80 de milioane de dolari, în toamna anului 2011, în schimbul unor pachete de acţiuni la Victoriabank şi Banca de Economii. În negocieri, au mai fost incluse, la pachet, acţiuni la societăţile de asigurări Asito şi Victoria Asigurări şi 100% din compania Alfa Engineering, cea care deţine Hotelul Naţional.

Cei doi ar fi bătut palma şi în urma tranzacţiei, hotelul împreună cu celelate active au ajuns la Platon. Este adevărat că nu direct, ci prin firma Generashon Financial din Olanda.

Transferul a fost semnat, pe 2 decembrie 2011, la Amsterdam, conform plângerii depuse la DIICOT. În acte, cumpărătorul a fost Yuri Kontievski, afacerist moldo-bulgar şi partener cu Platon.

În prezent, Alfa-Engeneering are în calitate de fondator offshorul Ismida Alliance LTD, care în noiembrie 2014 a fost implicat în operaţiuni de sute de milioane lei din ceea ce a fost „furtul miliardului”. 

Premierul vrea rapid să rezolve problema 

Care va fi soarta de mai departe a acestui monument al incompetenţei şi incapacităţii de gestionare a proprietăţii de stat e greu de spus. 

Primul ministru a solicitat ca timp de o săptămână să fie verificate toate contractele de privatizare, iar cu „cei care nu şi-au îndeplinit obligaţiile, nu au creat locuri de muncă şi nu au făcut investiţiile necesare, să fie reziliate contractele de privatizări”.

În schimb vicepremierul Octavian Calmîc a spus că mai întâi va avea un dialog cu investitorii pentru a-i încuraja să-şi respecte angajamente, pe urmă va merge în instanţă. „Este un proces dificil, dar sperăm ca la mijlocul anului viitor să avem primele rezultatele”, a concluzionat vicepremierul Calmîc.

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI