Iniţiativa preşedintelui, însă, în loc să conţină o fundamentare economico-financiară serioasă cu impactul potenţial asupra mediului de afaceri, dar şi asupra încasărilor la Bugetul Public Naţional, este argumentată într-o manieră manipulatorie şi distorsionată. 

Cota zero, de la boom la fiasco pentru economia Moldovei

Drept argument de bază este menţionat succesul introducerii cotei zero în anul 2008, chiar dacă măsura respectivă s-a dovedit a fi în cele din urmă mai mult un fiasco pentru economia naţională.

Preşedintele explică în suportul propunerii sale că „aplicarea acestei măsuri fiscale de impulsionare a creşterii economice nu va fi o premieră pentru Republica Moldova, iar experienţa perioadei în care întreprinderile aveau posibilitatea de a reinvesti profiturile obţinute fără a achita impozitul respectiv, denotă efectul pozitiv semnificativ al acestei măsuri”. Potrivit acestuia, în anul 2008, când a fost aplicată pentru prima dată cota 0 la venitul din activitatea de întreprinzător reinvestit:

1. PIB-ul pe cap de locuitor a crescut faţă de anul precedent cu 37.7%,constituind 1696 USD. Pentru comparaţie, din 2012, cînd cota zero a fost exclusă,  PIB per capita în Republica Moldova a înregistrat o diminuare de  circa 7% (1833 USD in 2015 faţă de 1971 USD în 2011).  

2. În 2008 Republica Moldova a înregistrat un adevarat boom investiţional. Astfel, în urma introducerii cotei 0 şi a altor măsuri de liberalizare a economiei, investitiile in activele materiale pe termen lung s-au majorat în 2008 faţă de 2007 cu 38.7%, atingînd echivalentul a 1.75 miliarde de dolari. Pentru comparaţie, acest indicator, care reflectă calitatea climatului investiţional şi potenţialul de creare a locurilor de muncă, la finele anului 2016 a constituit 987 milioane dolari, adică aproape de două ori mai puţin ca în 2008. 

3. Stocul Investiţiilor Străine Directe (ISD) în anul 2008 s-a majorat faţă de 2007 cu peste 700 milioane dolari. Pentru comparaţie, în perioada 2012-2017 acest indicator a crescut cumulativ doar cu 85 milioane dolari, fapt care denotă clar efectele negative ale eliminării cotei 0, potrivit lui Dodon. 

4. În urma introducerii cotei 0 în 2008 a crescut semnificativ profitul declarat de către agenţii economici, în special de companiile mici şi mijlocii, care au ieşit din umbra, diminuînd semnificativ ponderea economiei tenebre. 

Statistica îl bate pe preşedinte

Ca şi în cazul altei analize a sale, când afirma că după semnarae Acordului de Asociere cu UE a avut loc Furtul Miliardului şi embargourile ruseşti, şi în acest caz preşedintele enunţă nişte eveimente ce au avut loc după introducerea cotei zero în 2008, dar nu explică şi care este relaţia de cauzalitate între aceste evenimente. Or, mai mult decât atât, datele de mai sus expuse de preşedinte sunt şi ele de natură să manipuleze, întrucât:

1. Igor Dodon nu prezintă datele privind PIB pe cap de locuitor în condiţii comparabile. Spre exemplu, portalul tradingeconomics.com arată evoluţia PIB per capita în Moldova exprimat în preţuri constante în dolarii anului 2010, iar după cum poate fi desprins din figura de mai jos, în realitate PIB per capita din anul 2015 este superior valorii din anul 2011, ceea ce infirmă ipoteza enuţată de preşedinte.

2. La fel, statistica îl contrazice necruţător pe preşedinte şi în cazul evoluţiei activelor materiale pe termen lung din anul 2008. Deşi acesta afirmă că acestea s-au majorat cu 38,7% datele BNS arată o creştere nominală de 18,8%, iar creşterea reală (în preţuri comparabile) a fost de doar 2,3% sau de 16,4 ori mai puţin decît cifra enunţată de Igor Dodon.

3. De asemenea, deşi este adevărat că în anul 2008 Moldova a înregistrat un nivel record al investiţiilor străine directe, aceasta se datorează mai degrabă conjuncturii regionale favorabile, decît ca rezultat al introducerii cotei zero. De altfel, şi Romania a avut un nivel record al investiţiilor străine în anul 2008 asta în condiţiile în care în statul vecin la acea vreme (ca şi acum) se aplica o cotă a impozitului pe venit de 16% pentru persoane juridice. Totodată, modelările unui studiu din anul 2007 arătau că „Introducerea cotei zero va avea o influenta neinsemnata asupra deciziilor investitionale”.

Ministrul Dodon din 2007 îl contrazice pe preşedintele Dodon din 2017

Interesant este însă faptul că deşi cota zero la impozitul pe venit al persoanelor juridice reivestit a fost aplicată timp de 4 ani (2008-2011), Igor Dodon se concentrează doar asupra primului an în care a fost aplicată. Acest lucru devine şi mai curios dacă ne întoarcem cu 10 ani în urmă cînd Igor Dodon în calitate de ministru al Economiei şi Comerţului prezenta în Parlament iniţiativele de liberalizare a economiei. 

Răspunzînd la întrebarea unui deputat referitor la impactul acestor iniţiative, ministrul Dodon a spus că „În ceea ce tine de impozitul pe venitul reinvestit zero...efectul de la această reformă urmează a fi mai vădit pe parcursul anului 2009”.

„Deoarece această reformă se implementează începînd cu 1 ianuarie 2008, pe parcursul unui an, după activitatea economico-financiară a agentului economic, acesta va lua decizia privind venitul obţinut. Experienţa analizată denotă că de la impozitul pe venit zero efectele parvin pe parcursul următorului an, din momentul implementarii, adica in anul al doilea”, declara în 2007 ministrul Igor Dodon. 

Însă anul 2009 de la care ministrul Dodon avea aşteptări mari în privinţa efectului cotei zero, iar acum preşedintele Dodon îl omite cu desăvîrşire din argumentările sale privind reintroducerea cotei zero, s-a dovedit a fi unul de criză economică cu o descreştere economică de 6% şi o prăbuşire cu 1/3 a investiţiilor în active materiale pe termen lung. 

Respectiv, agenţii economici nu au putut profita prea mult de avantajele cotei zero, întrucît grija aacestora a fost de supraveţuire şi nu de a investi, iar finanţele publice s-au aflat în prag de colaps, în anul 2009 fiind înregistrat o pondere a deficitului Bugetului Public Naţional în PIB de 6,35%, cel mai prost indicator din ultimii 15 ani, acesta fiind inclusiv şi efectul pierderii de către buget a unei părţi semnificative din impozitul pe venit al persoanelor juridice.

Iniţiativele lui Dodon au lovit în bugetele locale

În plus, un alt efect al cotei zero a fost şi reducerea semnificativă a autonomiei financiare a administraţiei publice locale, crescând dependenţa acestora de transferurile de la bugetul de stat. Or veniturile din impozitul pe profitul companiilor constituie o parte importantă din acumulările la bugetele locale.

Deja la mijlocul anului 2009, cu propunerea de a scoate cota zero la impozitul pe venit al persoanelor juridice reinvestit a venit Academia de Ştiinţe a Moldovei, aceasta fiind una din recomandările privind măsurile orientate la diminuarea efectelor negative ale crizei globale asupra economiei Republicii Moldova formulate de un grup de economişti printre care Grigore Belostecinic, Dumitru Moldovanu şi Alexandru Muravschi. 

Astfel se propunea că „e necesar a renunţa la cota nulă pe venit pentru persoane juridice, înlocuind-o cu un impozit unic de 10%”. În cele din urmă, decizia de a „reintroduce impozitul pe venitul persoanelor juridice, aplicând o singură cotă joasă de pe o bază largă şi uniformă, cuprinzând toate sectoarele şi regiunile” începînd cu anul 2012 a fost luată de autorităţi la începutul anului 2010 în contextul semnării Memorandumului cu FMI, avînd drept obiectiv „restabilirea poziţiei bugetar-fiscale durabile pe termen mediu”.

Nicio ţară din Europa nu are cota zero la impozitul pe venit al persoanelor juridice

Relevanţa propunerii preşedintelui de a reintroduce cota zero a impozitului pe venitul persoanelor juridice reinvestit poate fi analizată şi prin prisma experienţei internaţionale, iar în acest sens este de menţionat că toate statele europene aplică impozitul pe venit corporate. 

Mai mult decît atît, cota de 12% aplicată de Moldova este una din cele mai competitive la nivel european, cît şi regional. După cum arată datele  companiei KPMG, media globală a acestui impozit este de 2 ori mai mare (24,3%) decît în Moldova, iar la nivelul Uniunii Europene profitul companiilor este taxat la o medie de 21,5%.

Cota zero ca şi în Bahamas?

Dacă ar decide să revină la cota zero, Moldova ar intra într-o companie „selectă” formată în mare parte din jurisdicţii insulare off-shore  precum Insulele Virgine Britanice, Maldive, Bermude sau Bahamas.

Ultima este apropo ţara de unde anul trecut au curs bani în caznaua partidului socialiştilor, după cum arăta o investigaţie RISE Moldova. 


Eventuala reintroducere a cotei zero ar fi în contradicţie cu eforturile Guvernului de a consolida veniturile asumate atît în Memorandumul cu FMI, cît şi în Cadrul Bugetar pe Termen Mediu 2018-2020 aprobat de Guvern, unde este de asemenea menţionat că “cota impozitului pe venitul persoanelor juridice, care în prezent constituie 12%, va rămîne neschimbată”. 

Un proiect ce va lovi în veniturile bugetare

Având în vedere că sumele colectate din acest impozit sunt deloc de neglijat (3,36 miliarde Lei în 2016), diminuarea substanţială a acestei sume ca urmare a măsurii propuse ar face aproape imposibil ca autorităţile să poată respecta în anii următori regulile privind politica bugetar-fiscală prevăzute în Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale. În plus, faptul că cea mai mare a cheltuielilor din buget sunt orientate social unde nu există spaţii de manevră, o scădere în veniturile bugetului public ar afecta în primul rînd cheltuielile investiţionale, care în mod normal creează valoare adăugată pentru economie.

Mai este de punctat şi faptul că iniţiativa lui Igor Dodon este promovată cu abateri de la rigorile stabilte de lege, întrucât nu conţine o fundamentare economico-financiară şi analiza de impact. Or, art. 20 din Legea privind actele legislative obligă autorii de proiecte legislative ce vizează activitatea de întreprinzător să prezinte argumentarea, în baza evaluării costurilor şi beneficiilor, a necesităţii adoptării actului normativ şi analiza de impact al acestuia asupra activităţii de întreprinzător, inclusiv asigurarea respectării drepturilor şi intereselor întreprinzătorilor şi ale statului.