Cum Republica Moldova a pierdut unul dintre ultimele sale avantaje economice

Cum Republica Moldova a pierdut unul dintre ultimele sale avantaje economice
Sursa: eco.md Foto: eco.md 09.10.2017 13:39
Capitalul uman, care reprezintă resursa de bază a unei ţări, în cazul Republicii Moldova şi-a pierdut renumele de factor de producţie ieftin şi calificat. 

Cauzele ţin în special de migraţia forţei de muncă şi sistemul educaţional inflexibil, constată Raportul de Stare a Republicii Moldova în 2017, elaborate de central analitic Expert-Grup în parteneriat cu fundaţia Friedrich Ebert Stiftung.

Potrivit Forumului Economic Global, Republica Moldova acumulează un scor de doar 3,09 din 7 pentru indicatorul privind uşurinţa de a găsi angajaţi calificaţi, un scor de 1,9 din 7 pentru indicatorul referitor la capacitatea de reţinere a persoanelor talentate în ţară şi un scor de 1,7 din 7 pentru indicatorul ce ilusterază  capacitatea de a atrage persoane talentate în ţară. 

Totuşi, capitalul uman rămâne, potrivit economiştilor de la Expert-Grup unul dintre puţinii factori ce poate influenţa pozitiv creşterea economică în Republica Moldova pe termen mediu şi lung, prin stimularea productivităţii.

Locul 107 din 188 ţări privind dezvoltarea capitalului uman

Indicele de Dezvoltare Umană al PNUD (IDU), un indicator-cheie compozit ce caracterizează capitalul uman prin prisma celor mai importante aspect ale sale (educaţie, sănătate şi venit), plasează Republica Moldova pe locul 107 din 188 de ţări, cu o valoare de 0,699.  

Deşi, pe parcursul ultimilor ani, indicele de dezvoltare umană în Republica Moldova a crescut, discrepanţa faţă de ţările din regiune s-a menţinut înaltă. Mai mult, în 2015, indicele în cauză a înregistrat o scădere, determinată de reducerea venitului naţional brut pe cap de locuitor. Şi asta, deoarece în situaţia în care venitul naţional brut reflectă condiţiile de dezvoltare ale unei ţări - inclusiv capacitatea de a investi în educaţie şi sănătate, acest indicator oglindeşte şi posibilităţile statului de dezvoltare a capitalului uman. 

Tot mai mulţi oameni nu lucrează conform calificării

Dezechilibrul format între cererea şi oferta de forţă de muncă calificată generează probleme semnificative pentru piaţa muncii locală.  În special, are loc angajarea absolvenţilor de studii superioare la locuri de muncă ce necesită calificări mult mai joase, astfel încât absolvenţii studiilor profesional-tehnice (deşi fiind în căutare) îşi găsesc mai greu un loc de muncă. 

În acelaşi timp, acea parte a populaţiei care nu are studii specializate sau a cărei competenţe nu mai sunt solicitate pe piaţa muncii, lucrează la locuri de muncă necalificate şi nu poate contribui la creşterea productivităţii. 

Astfel, ponderea populaţiei ce are calificări superioare celor necesare la locul de muncă este de 19,2% din populaţia total ocupată în 2016, iar ponderea celor având calificări inferioare celor necesare la locul de muncă e de 21,6% conform datelor Biroului Naţional de Statistică. 

Citiţi continuarea pe ECOnomist

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI