Protecţie pentru hoţi

„Ţinând cont de complexitatea procesului, implicarea mai multor instituţii şi entităţi din diferite jurisdicţii, este important de a asigura independenţa investigaţiei. În acest context, subliniem riscul iniţiativei legislative privind liberalizarea capitalului, care poate pune în pericol rezultatele investigaţiei. Şi asta pentru că, în conformitate cu proiectul de lege aprobat în prima lectură, statul, în persoana autorităţilor publice, garantează că nu pot fi urmăriţi subiecţii care au liberalizat capitalul în conformitate cu legea respectivă. Această prevedere, în forma actuală, ar putea oferi protecţie beneficiarilor de furtul bancar, punând în pericol întreaga investigaţie demarată la nivel internaţional”, se arată în studiu.

Autorii amintesc că potrivit celui de-al treilea raport ce vizează investigaţia respectivă, compania „Kroll” a identificat săvârşirea unor infracţiuni de delapidare în valoare de aproximativ 600 milioane de dolari, iar urmărirea acestora până la destinaţia finală este în curs de desfăşurare. Porţiuni considerabile din veniturile frauduloase au fost transferate părţilor din întreaga lume, majoritatea fiind transferate pe conturile bancare din Rusia (200 milioane de dolari), Moldova (95 milioane de dolari), Estonia (58 milioane de dolari) şi Cipru (41 milioane de dolari).

Următoarea etapă a investigaţiei va include iniţierea acţiunilor legale pentru a obţine informaţii din mai multe jurisdicţii în sprijinul depistării fondurilor pentru a întreprinde în prima jumătate a anului 2017 acţiuni de recuperare împotriva persoanelor fizice identificate şi împotriva organizaţiilor care au beneficiat de pe urma fraudei sau au facilitat-o, scrie report.md.

Despre convertirea miliardului furat în datorie de stat

Potrivit autorului studiului, expertul Eugen Ghileţchi, recenta convertire a garanţiilor guvernamentale în datorie de stat a fost, din punct de vedere legal, un rezultat al îndeplinirii angajamentelor Guvernului asumate prin emiterea garanţiilor în 2014 şi 2015. El a subliniat, însă, că modul în care a fost adoptată decizia de convertire a garanţiei în datorie publică lasă de dorit – decizia fiind adoptată fără ca Parlamentul, Guvernul, BNM şi alte instituţii relevante să organizeze în prealabil consultări şi/sau dezbateri publice pe marginea alternativelor existente pentru soluţionarea crizei bancare.

Ritmul reformelor în sistemul bancar trebuie menţinut

Monitorizarea principalelor reforme înregistrate în sectorul bancar în perioada august – decembrie 2016 a scos la iveală anumite progrese în ceea ce priveşte sporirea rezistenţei sectorului bancar. Cu toate acestea, performanţele înregistrate nu ar trebui să relaxeze autorităţile în faţa provocărilor constante generate de sectorul financiar, concluzionează autorii.

Sectorul rămâne a fi expus vulnerabilităţilor care ar compromite durabilitatea reformelor înregistrate. În acest sens, experţii atenţionează asupra necesităţii îndeplinirii stricte a angajamentelor asumate faţă de FMI, pentru a nu pune în pericol acordarea suportului financiar extern. O abordare strategică este necesară faţă de pachetele de acţiuni a cel puţin 2 bănci şi 3 companii de asigurare scoase la vânzare. În acest sens, este necesară prelungirea termenului-limită de vânzare a acţiunilor. Totodată, este importantă abilitarea deplină a Consiliului de Administrare a Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare prin numirea unui nou preşedinte.

Sistemul bancar, neperformant

Banca Naţională anunţă într-un comunicat că în 2016 a aplicat unele măsuri de remediere asupra băncilor mari.  Astfel, activele au înregistrat o creştere, băncile devenind mai rezistente, fiind capitalizate şi cu un nivel înalt de lichiditate, fapt ce oferă băncilor posibilitatea de a finanţa mai activ economia ţării. Totodată, sectorul bancar s-a confruntat cu unele probleme legate de nivelul înalt al creditelor neperformante, menţinându-se tendinţa de diminuare a activităţii de creditare.

Potrivit statisticilor BNM, în 2016, băncile comerciale au înregistrat un profit de aproape 1,5 miliarde de lei, cu 28% mai mare decât în 2015.

Expertul în economie Roman Chircă remarcă însă că majorarea profitului s-a datorat în special faptului că în Republica Moldova oamenii nu prea au unde să-şi investească banii şi preferă să-i ţină în bănci, dar sectorul se confruntă în continuare cu probleme grave, în pofida amendamentelor legislative: ”Sectorul bancar necesită îmbunătăţiri semnificative pentru a deveni unul funcţional - o sursă importantă de creditare a economiei naţionale. Acum există multe întrebări în ceea ce priveşte eficienţa funcţionării acestuia”, susţine expertul.

În opinia sa, cele mai mari probleme ţin de climatul de afaceri şi de eficienţa administrativă a banilor, care afectează întreaga economie:  „Climatul investiţional prost pune presiune asupra sistemului bancar astfel încât depunerile cetăţenilor depăşesc de două ori volumul creditelor acordate. Pe de altă parte, sistemul bancar este unul ineficient din cauza costurilor administrative înalte care duc la credite scumpe, iar băncile preferă să ofere credite puţine la dobânzi mari, decât să-şi sporească volumul creditelor, reducând dobânda”. În opinia lui Roman Chircă, Banca Naţională ar trebui să reglementeze şi aceste aspecte. 

Report.md