„Noi vorbim de furtul miliardului ca despre ceva convenţional. Pentru că, până la urmă, nu este vorba doar de un miliard dispărut, dar e vorba de mult mai mult. E „un carusel” folosit de mai multe ori”, susţine fostul ministru.

„Tot ce ţine de sistemul bancar cu implicarea mai multor bănci pe parcursul anilor - interesul a fost preluarea controlului asupra fluxurilor financiare şi a rezervelor de care dispune statul în BNM. Este o inginerie mult mai complicată. Evident că elementele care le vedem acum, ne arată „arhitectul”, şefi de şantiere, brigadieri, executori, instituţii cu misiune de inspecţie care se prefac că nu văd nimic. Vedem un talent deosebit şi cunoştinţe de care au dat dovadă privind felul cum funcţionează instituţiile financiare, instituţiile publice, instrumentele sau pârghiile care trebuie să fie utilizate pentru a obţine rezultatul dorit”, a declarat Negruţa, într-un interviu pentru report.md.

Întrebat dacă a făcut parte din grupul secret instituit pentru elucidarea situaţiei de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, ex-ministrul Finanţelor a spus că nu ştie nimic despre această comisie.
 
„Eu nu cunosc să fi fost creat vreun grup neoficial sau secret. După demisia mea, din surse neoficiale, mult mai târziu am aflat că, în septembrie 2013, după emiterea de acţiuni de la BEM, cei care au stat în spatele acestei maşinării, ca să acopere frauda, ar fi creat un comitet din reprezentanţi ai Serviciului de Informaţii şi Securitate, Procuratură, etc... Acest lucru s-ar fi făcut pentru a legaliza, prin semnături colective, ilegalităţile din sistemul bancar. Mecanismul însă a eşuat, după ce unii reprezentanţi ai comisiei au făcut publice concluziile proprii şi au făcut şi dezvăluiri”, a precizat Negruţa.
 
Referitor la dezvăluirile recente, fostul ministru susţine că ar mai fi „actori” care să iasă cu declaraţii. „Doar cele întâmplate în 2013-2015 şi chiar în 2016 au implicat multe persoane, funcţionari, instituţii, etc. Sunt oameni care au participat ca mentori în toate tranzacţiile legate de devalizarea băncilor. Aceştia cunosc cum, de exemplu, în decembrie 2014 - ianuarie 2015, împărţeau „ajutoarele” de la Banca Naţională celor trei bănci devalizate. Însă aşteptăm să vorbească cei care au participat nemijlocit”, susţine Veaceslav Negruţa.

Despre raportul Kroll II, fostul ministru al Finanţelor spune că acesta va fi o foaie bună de parcurs, deşi era datoria instituţiilor statului să prevină furtul şi să facă lumină în acest caz. 

„Dar atât timp cât acolo există o rezistenţă, evident că rapoartele „Kroll” vor fi tratate ca „beletristică”. În realitate, nu există un alt document mai bine făcut şi sistematizat decât Kroll - I. Chiar dacă el a fost întocmit în baza informaţiilor furnizate de Banca Naţională, unele dintre ele fiind filtrate, documentul conţine date impresionante - nume, firme, tranzacţii etc. Interesant este că Banca Naţională a furnizat documente pentru Kroll - I strict din perioada iunie 2012 - 2015. Dar unde-i informaţia din februarie-iunie 2012 - exact când a fost organizată divizarea pachetelor de acţiuni la BEM şi când au apărut pe scenă cele 4 firme cu reşedinţă în Rusia? Aceste firme au fost „legalizate” contrar Legii privind instituţiile financiare de către Banca Naţională. Iată de ce BNM a eliminat această perioadă, de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat. Dar s-au întâmplat mai multe lucruri: schimbarea de acţionari, care ulterior au determinat mai multe decizii şi stranietăţi la BEM, în Consiliul de Administrare, în structura acţionariatului etc.”, a continuat Negruţa.

Or, Kroll – II vine să dezvolte ceea ce a stabilit Kroll – I şi să recupereze unele elemente, susţine fostul ministru. „Totuşi acest lucru nu e suficient. Instituţiile statului trebuie să purceadă la o investigaţie lărgită, aşa cum au anunţat public imediat după anumite declaraţii publice din 2015. Instituţiile abilitate ale statului ar fi trebuit să pornească de la nota lui Reidman din 2005 şi să identifice toţi figuranţii care au apărut la diferite etape pentru a distruge metodic sistemul bancar, să analizeze modul cum a fost modificată legislaţia, adică amendamentele promovate începând cu 2007, prin care a scăzut rezistenţa şi capacitatea de identificare a zonelor de risc, inclusiv, eliminarea din Codul penal a răspunderii penale pentru lipsa de gaj în cazul creditărilor la bănci”, a comentat fostul ministru.

„Alt element ţine de eliminarea impozitul pe venit în 2008 la iniţiativa formală a Ministrului Economiei de atunci. La acea etapă, băncile plăteau un singur impozit, adică impozitul pe venit. Pentru a şterge urmele din raportările financiare către instituţiile statului despre cum se creează venitul la bănci... Adică, dacă sunt impozite pe venit, băncile sunt obligate să raporteze şi organelor fiscale, dacă impozitul este eliminat - atunci se şterge urma prin lipsa de raportări financiare, iar veniturile de miliarde ale băncilor nu mai trebuie raportate. Nu puteai, prin dublă verificare, să vezi cum sunt generate aceste venituri. Al treilea element, care a slăbit rezistenţa sistemului bancar şi a facilitat anumite delapidări ulterior s-a produs în 2008, când „BEM” a fost implicată, conform mai multor rapoarte internaţionale, în „cazul Magnitsky” de spălare a banilor. Instituţiile responsabile nu au reacţionat adecvat la moment, iar regimul comunist de la guvernare a iniţiat chiar o procedură de privatizare a BEM, însă nu le-a reuşit. Atunci a fost contractat chiar şi un expert pentru pregătirea BEM de privatizare... Deci, lucrurile nu sunt întâmplătoare. Tot ce s-a întâmplat în sistemul bancar în perioada 2014-2015 nu a fost o surpriză, dacă analizăm evenimentele din 2005 până în prezent”, a punctat Veaceslav Negruţa.