Teoretic, la noi...

În prezent, cadrul legislativ naţional prevede că această confiscare poate fi cerută de procurori, dar şi de inspectorii de integritate din cadrul Autorităţii Naţionale de Integritate (ANI), o structură nouă care înlocuieşte Comisia Naţională de Integritate.

Potrivit Legii cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate, intrată în vigoare la 1 august 2016, ANI va verifica averile subiecţilor declarării. În cazul în care instituţia va stabili că persoana supusă controlului are venituri şi bunuri scumpe, acumulate în perioada când deţine o funcţie publică, dar nu poate justifica provenienţa acestora, va fi întocmit un act ce va stabili existenţa unei averi nejustificate. După care, cererea privind confiscarea valorii bunurilor va fi depusă la judecătoria de circumscripţie. În cazul în care instanţa de judecată emite o decizie definitivă prin care se constată caracterul nejustificat al averii, este informat Ministerul Finanţelor spre executare.

Potrivit legii, „confiscarea se poate referi la întreaga valoare a averii deţinute de subiectul declarării, la valoarea unei părţi din aceasta sau a unui bun/unor bunuri determinate”. De asemenea, „în cazul în care se dispune confiscarea valorii averii nejustificate, a unei părţi din avere sau a unor bunuri determinate, acestea vor fi valorificate prin vânzare la licitaţie, în conformitate cu procedura stabilită de Guvern sau, după caz, vor fi transmise în proprietatea statului”, se arată în actul legislativ.

Practic, la ei...

Dacă Republica Moldova este novice la capitolul confiscării averilor nejustificate, unele ţări ale Uniunii Europene aplică această procedură de mai mulţi ani, fiind o practică de succes. Potrivit studiului Disposal of confiscated assets in the EU Member States (Dispunerea de bunurile confiscate în statele membre UE, n.a.), realizat de Centrul pentru Studii Democratice din Europa, în majoritatea statelor comunitare, bunurile dobândite ilicit sunt confiscate fie prin procedură civilă, fie prin cea penală.

● În Republica Cehă, persoanelor publice le pot fi confiscate bunurile doar dacă acestea sunt cercetate penal. Codul de procedură penală ceh permite confiscarea atât a proprietăţilor, cât şi a bunurilor financiare. Şi în Danemarca, procedura de confiscare a averii nejustificate urmează, de regulă, după o condamnare penală. O practică frecventă în această ţară scandinavă este cea de vânzare a bunurilor confiscate, iar banii obţinuţi sunt transferaţi în visteria statului.

● În Finlanda, la fel, confiscarea este posibilă numai în cadrul unei proceduri penale şi este reglementată de Codul penal. O regulă aplicată în această ţară este că bunurile, care urmează să fie confiscate, sunt gestionate foarte bine, pentru a minimiza deteriorarea acestora. În Finlanda proprietăţile confiscate fie se vând, fie sunt utilizate de către instituţiile sau autorităţile publice locale.

● Condamnarea penală serveşte drept argument pentru confiscarea averilor şi în Lituania. În acest stat baltic, dreptul de proprietate ale unei persoane poate fi restricţionat temporar prin decizia procurorului de a asigura confiscarea.

● Spre deosebire de ţările menţionate mai sus, în Irlanda confiscarea averii nejustificate este posibilă şi într-un proces penal, şi în unul civil. De regulă, proprietăţile sunt vândute la licitaţie, iar maşinile – prin intermediul dealerilor auto. Metoda de vânzare este aprobată de instanţă, atunci când este pronunţată decizia definitivă de confiscare. Practica prevede vânzarea cât mai rapidă a bunurilor, banii câştigaţi fiind direcţionaţi imediat către Ministerul Finanţelor.

Noua Directivă UE vizează şi persoanele-terţe

În ultimii ani, statele UE şi instituţiile europene şi-au unit eforturile pentru a combate îmbogăţirea ilicită. Pentru ca să existe norme legislative unice în acest sens, în 2014, Parlamentul European a adoptat o Directivă ce prevede că, în cazul în care valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată, raportată la venitul persoanei, nu poate fi justificată, ţările comunitare vor putea aplica procedura de confiscare extinsă.

O altă prevedere importantă a Directivei UE este că se va permite confiscarea de la terţi, în condiţiile în care cei care îşi dobândesc averile în mod fraudulos înregistrează de multe ori conturile bancare şi bunurile pe numele altor persoane. „Numai dacă luăm averile infractorilor vom putea îndrăzni a crede că reducem marea criminalitate. Trimiterea unor oameni la închisoare, dar lăsarea banilor murdari în circulaţie nu mai poate fi tolerată”, declara acum doi ani europarlamentara Monica Macovei, fostă ministră a Justiţiei din România şi co-raportoarea şi promotoarea acestei Directive.

Anul 2016 a reprezentat termenul-limită până când ţările membre UE urmau să-şi adapteze cadrul legislativ naţional la Directiva privind îngheţarea şi confiscarea instrumentelor şi produselor infracţiunilor săvârşite în Uniunea Europeană.

Articol realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al National Endowment for Democracy (NED).