Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) a propus modificarea Legii Asociaţiilor de Economii şi Împrumut, pentru a asigura „dezvoltarea sistemului AEÎ prin diversificarea serviciilor financiare de tip nebancar în mediul rural, în special servicii de emitere a garanţiilor financiare, intermediere în leasing şi asigurarea unui grad mai înalt de protecţie intereselor depunătorilor”.

Potrivit vicepreşedintelui Consiliului de Administraţie al CNPF, Iurie Filip, care este unul dintre autorii legii, multe asociaţii de economii şi împrumut exercită o influenţă negativă asupra sectorului de microfinanţare, deoarece au „generat o stare de neîncredere la sate, unde populaţia are nevoie de servicii financiare”.

Conform funcţionarului, iniţiativa CNPF de a modifica Legea va aduce o abordare durabilă a accesului la finanţe în comunităţile de la ţară.

Deşi proiectul reprezintă o componentă logică în procesul de reorganizare a sistemului AEÎ, în forma sa actuală acesta creează un conflict juridic major şi lasă loc pentru abuzuri.
EuroPass a făcut abstracţie de prevederile confuze şi ambigui care abundă în iniţiativa Comisiei şi analizat doar clauzele care riscă să agraveze situaţia asociaţiilor, care pot crea oportunităţi pentru abuzuri şi pot afecta dezvoltarea pieţei financiare nebancare în Republica Moldova.

Proiect defectuos

Astfel, în cazul aprobării în versiunea propusă – care prevede că AEÎ ar putea obţine dreptul de prestare a serviciilor de emitere a garanţiilor financiare, intermediere în leasing şi repartizare a mijloacelor publice cu destinaţie specială – amendamentul va legifera transferul de funcţii bancare către organizaţii care sunt, în conformitate cu legislaţia în vigoare, nişte asociaţii obşteşti.

În cazul dat este evident un conflict de legi, şi anume articolul 7 al Legii AEÎ contravine expres prevederilor Legii instituţiilor financiare, care stipulează că aceste servicii financiare pot fi prestate doar de o instituţie bancară. În cazul unor abateri de la litera legii, ele nu vor putea fi sancţionate ca şi băncile, deoarece nu cad sub incidenţa legislaţiei privind instituţiile bancare financiare.

Lărgirea portofoliului de servicii financiare va accentua şi mai mult vulnerabilitatea financiar-bancară a Republicii Moldova, iată doar câteva considerente în acest sens:

• o asociaţie de economii şi împrumut activează în baza spectrului de servicii financiare acordate de licenţa pe care aceasta o deţine (de categoria A, B, C), şi conform proiectului de lege, AEÎ vor putea presta servicii neincluse în licenţă, prin adăugarea lor la Art.7 al Legii AEÎ;
• atât „intermedierea în leasing”, cât şi „emiterea de garanţii financiare” sunt instrumente financiare sensibile, iar impactul neexecutării de către AEÎ a obligaţiunilor financiare în calitate de debitor cazurilor nu a fost evaluat, fapt punctat critic şi de către Centrul Naţional Anticorupţie;
• proiectul de lege nu atinge subiectul privind capacităţile organizatorice şi procedurale ale AEÎ, în contextul acordării de noi competenţe asociaţiilor centrale şi a extinderii portofoliului de servicii pentru AEÎ;
• nu este clar ce impact vor avea şi cum vor gestiona asociaţiile de economii şi împrumut noile servicii, în special în materie de riscuri financiare, dar şi la nivel organizatoric.

O altă prevedere este acordarea de atribuţii de control asociaţiilor centrale în asociaţiile fondatoare care deţin licenţe de categoria A, ”pentru a corecta erorile şi a reduce fraudele în sistem”.

CNPF, care este organul suprem de reglementare pe piaţa financiară nebancară, recunoaşte că nu s-a implicat sau a participat foarte rar în procesul de verificare a acestui tip de AEÎ şi – fără a renunţa la aceste atribuţii – le deleghează asociaţiilor de nivel superior. Deşi practica arată că CNPF inspectează preponderent AEÎ de categoria B şi C, de jure, autoritatea de supraveghere este în drept de a efectua controale şi în cazul asociaţiilor de categoria A.

Mai mult, prin proiectul de lege se stabileşte că AEÎ centrală va avea expres atribuţii de control asupra celorlalte AEÎ, inclusiv cele de categoria A. Aici este evident riscul desfăşurării unor controale duble şi a unor abuzuri.

Autorii proiectului nu fac referire la modul de transparentizare a implementării acestei prevederi şi nu este clar dacă asociaţiile centrale se vor conduce în exercitarea de noi competenţe de aceleaşi reguli ca şi CNPF sau se vor ghida de alte dispoziţii juridice. Delegarea de competenţe deţinute de o autoritate de stat către o organizaţie necomercială este o inovaţie în domeniul financiar. Faptul reprezintă un pas înapoi şi din motiv că, în loc să relaxeze cadrul de reglementare, autorităţile înăspresc condiţiile de finanţare a întreprinderilor rurale.

În acelaşi timp, autorii vor excluderea din lege a categoriei de ”instituţie financiară” pentru asociaţiile de economii şi împrumut. Acest fapt va conduce la pierderea de către AEÎ a capacităţii de a efectua investiţii interne şi, implicit a posibilităţii de majorare a capitalului statutar. Pe termen lung, asociaţiile vor deveni tot mai dependente de sursele externe.

CNA critică proiectul

Proiectul propus de CNPF afectează principiul de control şi supraveghere transparentă. Drept exemplu serveşte Art. I pct.32 alin. (8) din proiectul de lege, cu referire la art. 50 din Legea AEÎ: ”În funcţie de resursele disponibile ale fondului şi situaţia financiară a asociaţiei, autoritatea de supraveghere este în drept să stabilească unor asociaţii contribuţii speciale în funcţie de risc şi oportunitatea garantării integrale a depunerilor acceptate”.

Această normă este, mai întâi de toate, foarte ambiguă şi lasă loc de interpretări, întrucât nu se cuantifică natura şi gradul de intervenţie al autorităţii de supraveghere şi nici limita „contribuţiilor speciale” nu este definită. Totodată, există riscul de stabilire selectivă a contribuţiilor de către autoritatea de supraveghere, ceea ce va afecta interesele membrilor asociaţiei şi dreptul altor AEÎ la un tratament echitabil.

CNPF mai propune în proiectul de lege excluderea dreptului autorităţii de supraveghere în a stabili limita de mijloace băneşti în cazul acceptării depunerilor de economii de la membrii săi la constituirea fondului de stabilizare.

Raportul de expertiză anticorupţie al CNA la iniţiativă Comisiei atenţionează că în acest caz apare riscul aplicării preferenţiale a procedurii de depunere de economii.
În altă ordine de idei, proiectul nu reglementează clar domeniile unde există riscul de corupţie. CNA a notat că proiectul ”nu reglementează expres domenii anticorupţie, motiv din care incompatibilitatea cu standardele internaţionale anticorupţie nu a fost evaluată”.

Liderii vor drepturi de intermediere a transferurilor de bani

Andrei Călin, directorul executiv al Asociaţiei Centrale de Economii şi Împrumut „Uniunea Centrală”, a declarat că iniţiativa CNPF va impulsiona dezvoltarea pieţei financiare nebancare.

„Am înţeles că proiectul de lege este acum în Guvern şi o comisie specializată analizează documentul. În linii generale salutăm acest proiect. Documentul în elaborare prevede doar câteva dintre atribuţiile pe care le-am solicitat, deoarece CNPF nu le-a acceptat pe toate. Totodată şi Asociaţia Băncilor din Moldova nu este de acord cu doleanţele noastre. În opinia mea, asociaţiile trebuie să beneficieze de dreptul de a presta mai multe servicii decât în prezent. De exemplu, ne dorim dreptul de a intermedia transferuri de bani din străinătate pentru membrii noştri sau servicii de schimb valutar, deoarece o parte din membri restituie creditele din remitenţe. Membrii asociaţiilor au venituri modeste, majoritatea lor nu au acces la servicii bancare şi nu pot confirma veniturile lor”, susţine Călin.

Şi Eduard Balan, fostul director al ”Uniunii Centrale” iar actualmente managerul AEÎ Microîmprumut, se pronunţă pentru lărgirea portofoliului de servicii financiare în cazul asociaţiilor de economii şi împrumut. În opinia lui, CNPF astăzi nu are capacitate de exercitare a unui control eficient şi ”trebuie cumva de implicat asociaţiile centrale în acest proces”.

Peste 200 de AEÎ s-au ruinat

În anul 2015, asociaţiile de economii şi împrumut numărau 5.609 persoane în calitate de depunători. Valoarea medie ce revenea unui depunător era de 38.170 lei. Deşi volumul depunerilor de economii în AEÎ a crescut cu 27 milioane lei în prima jumătate a anului 2016, până la peste 241 milioane lei, conform datelor CNPF, în perioada 2009 – 2016 peste 200 din circa 500 de asociaţii existente s-au ruinat.

Un exemplu elocvent al motivelor care duc la ”dispariţia” AEÎ este dezvăluit de controlul recent efectuat de CNPF la AEÎ Business Credit din Căuşeni. Comisia a depistat că deşi împrumuturile şi depunerile asociaţiei au avut o dinamică pozitivă în perioada 31 iulie 2015-31 iulie 2016, profitul net s-a diminuat de peste 4 ori în 2016, iar capitalul propriu cu aproape 30%.

Membrii Comisiei au descoperit că contabilul-şef în exerciţiul perioadei verificate şi-a exercitat atribuţiile fără a deţine certificat de calificare eliberat de CNPF, iar preşedintele Comisiei de Cenzori a fost responsabil de ţinerea evidenţei contabile.

O altă încălcare este că vicepreşedintele consiliului AEI a fost favorizat în raport cu membrii asociaţiei, beneficiind de dobânzi mai blânde la împrumuturi faţă de alţi deponenţi. Ca urmare, conducerea Business Credit a fost sancţionată şi obligată să raporteze lunar progresul în vederea remedierii situaţiei.

Unele AEÎ se eschivează chiar şi de la prezentarea rapoartelor specializate, relevă datele CNPF.

Este curios cum AEÎ vor gestiona servicii financiare mai complexe (intermedierea în leasing, emiterea de garanţii financiare) propuse de proiectul de lege, în condiţiile în care multe dintre ele nu respectă cele mai elementare prevederi din legislaţie, de exemplu evidenţa contabilă (ţinută de cenzori!) sau întârzierea prezentării rapoartelor specializate la CNPF.

Reformarea AEÎ – necesară

Asociaţiile de economii şi împrumut beneficiază de un statut juridic special, fiind prin natura lor organizaţii necomerciale care urmăresc scopul de a acorda ajutor financiar reciproc membrilor săi. În condiţiile în care creditele bancare sunt scumpe, iar afacerile rurale merg prost, asociaţiile trebuiau să fie un colac de salvare pentru fermierii mici şi întreprinderile agricole, datorită condiţiilor mai avantajoase în comparaţie cu băncile (rapiditatea de accesare a banilor, disponibilitatea serviciilor în regiuni, incluziunea persoanelor cu venituri modeste, documentare relaxată a dovezilor privind veniturile membrilor, etc.).

Reformarea sectorului financiar nebancar pe nişa ocupată de aceste asociaţii este un proces necesar pentru Republica Moldova. Modificările propuse de CNPF, însă, pe de o parte acordă noi funcţii acestora, iar pe de altă parte limitează câmpul lor de acţiune.

Dacă amendamentul va fi aprobat în forma actuală, ritmul de ruinare a AEÎ va accelera, iar membrii asociaţiilor riscă să se împotmolească în procese judiciare fără sorţi de izbândă.