Pe de altă parte, experţii spun că numărul staţiilor de alimentare în Capitală este exagerat de mare şi că la mijloc ar fi vorba despre scheme de corupţie şi „buzunarul gros” al funcţionarilor. Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice, care au urmărit pe parcursul acestui an cum au evoluat lucrările şi cum (nu) au acţionat autorităţile, vă prezintă cine stă în spatele acestor afaceri.
Pe 18 februarie 2016, Consiliul Municipal Chişinău a semnat un moratoriu prin care interzice proiectarea şi construirea staţiilor PECO în Capitală, pe durata unui an. Decizia prevedea şi sistarea autorizaţiilor de construcţie a şase staţii de alimentare cu gaz şi combustibil, ridicarea cărora era deja demarată sau urma să înceapă în viitorul apropiat. Totodată, conform actului, edilul Capitalei era obligat să elaboreze o nouă schemă de amplasare a staţiilor PECO în municipiu.
Consilierul municipal Ion Ştefăniţă, cel care a elaborat proiectul deciziei, explica în nota informativă că numărul staţiilor de alimentare din oraş a atins cifre alarmante în ultimii zece ani. Potrivit lui, consilierii municipali au acceptat propunerile agenţilor economici de a proiecta şi amplasa benzinării fără să ţină cont de normele legislative, inclusiv în spaţii verzi, în apropiere de monumente istorice sau lângă zone de protecţie a obiectivelor acvatice. Mai mult, niciodată nu s-ar fi luat în calcul opinia experţilor de mediu sau a localnicilor, iar protestele oamenilor nemulţumiţi au fost tot timpul ignorate.
Potrivit Direcţiei Arhitectură a Primăriei Chişinău, la momentul declarării moratoriului în oraş activau 120 de staţii de alimentare cu produse petroliere şi gaz. Tot atunci erau eliberate cinci autorizaţii de construire şi şapte certificate de urbanism pentru proiectarea unor staţii noi. Moratoriul n-a rezistat însă prea mult: benzinăriile de pe două din cele şase terenuri indicate în decizie sunt aproape gata, în alte două cazuri - pe şantiere se lucrează şi doar pe două dintre aceste loturi lucrările nu au început. Reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au identificat însă şi alte două cazuri care nu se regăsesc în decizia aleşilor locali privind moratoriul. Recent şi-a început activitatea o nouă staţie, iar într-un alt caz au demarat lucrările de construcţie.
Buiucani: benzinărie ridicată cu scandal, uşă-n uşă cu o fabrică
În sectorul Buiucani al Capitalei, intenţia Xpetrol Grup SRL de a ridica două staţii de alimentare - ambele pe strada Calea Ieşilor - au stârnit revoltă. Una urma să fie construită chiar la intrarea în parcul Alunelul (str. Calea Ieşilor 11/2), pe un teren cu suprafaţa de 0.068 hectare, iar cealaltă la câţiva metri distanţă de fabrica Artima (str. Calea Ieşilor 6), pe un lot de 0.104 hectare. Xpetrol Grup arendează cele două terenuri încă din anul 2013, pe un termen de zece ani, după ce Vero-Nadina SRL, un alt agent ce se ocupă cu comercializarea carburanţilor şi a produselor petroliere, i-a cesionat dreptul de arendă, obţinut anterior în urma unui proces de judecată cu Consiliul Municipal Chişinău.
Pe 13 mai 2015, Ion Carpov, care pe atunci ocupa funcţia de arhitectul-şef interimar al Capitalei, şi Nistor Grozavu, viceprimarul municipiului, au oferit SRL XPetrol Grup două autorizaţii de efectuare a lucrărilor de construcţie a staţiilor de alimentare cu produse petroliere pe cele două terenuri de pe strada Calea Ieşilor. Asta chiar dacă din documentaţia de proiect lipsea avizul sanitar oferit de Centrul Naţional de Sănătate Publică, expertiza ecologică efectuată de Agenţia Ecologică Chişinău, şi avizul de prevenire şi stingere a incendiilor a Direcţiei Salvatori şi Pompieri, acte obligatorii potrivit legii. Anterior, reprezentanţii companiei explicau lipsa documentelor prin faptul că emiterea lor „este un proces de durată”. Firma le-a obţinut mai târziu, în pofida faptului că benzinăria din preajma străzii Calea Ieşilor 11/2, bunăoară, urma să fie amplasată la doar câţiva paşi de la intrarea în parcul Alunelul, unde se află şi un teren de joacă pentru copii.
Şi viitoarea benzinărie din faţa fabricii de articole de marochinărie Artima SA, unde în prezent lucrează circa de 150 de persoane, încalcă zona de protecţie a edificiului ce se află la puţin peste zece metri de şantier. Mai mult, reprezentanţii Serviciului de Supraveghere a Sănătăţii Publice din municipiul Chişinău au atenţionat, în avizul sanitar, că staţia de alimentare se va afla la o distanţă de circa 45 de metri de la blocurile de locuit cu cinci nivele din strada Calea Ieşilor 9, „fapt care poate crea imposibilităţi în asigurarea condiţiilor de muncă şi de trai corespunzătoare normelor în vigoare” şi care, la fel, contravine legislaţiei. În luna ianuarie, la scurt timp după demararea lucrărilor benzinăriei, mai mulţi locatari ai blocurilor din preajmă au organizat un protest şi au dat jos gardul şantierului.
Ulterior, ei au semnat o petiţie în care şi-au exprimat nemulţumirea faţă de construcţia staţiei PECO. Opinia locuitorilor ar fi trebuit consultată, de altfel, de către autorităţile publice înainte de emiterea actelor. Se pare însă că reprezentanţii firmei, dar şi autorităţile, au ignorat solicitarea locatarilor. Mai mult, după ce portalul Unimedia.info a realizat un reportaj despre lucrările de pe şantierul din faţa fabricii Artima, reprezentanţii Xpetrol Grup au scris o plângere la Poliţie, prin care solicitau tragerea la răspundere a jurnaliştilor „pentru acţiuni cu caracter violent asupra angajaţilor companiei şi pentru acţiuni de dezinformare şi chemare a populaţiei la acţiuni violente”.
La scurt timp după instituirea moratoriului, Xpetrol Grup SRL a acţionat în judecată Consiliul Municipal Chişinău, motivând că firma are toate actele în regulă, o parte dintre lucrări deja au fost finisate, iar restul - suspendate fără niciun motiv de către aleşii locali. Mai mult, reprezentanţii companiei consideră că aleşii locali şi-au depăşit competenţele şi că doar Inspecţia de Stat în Construcţii ar avea dreptul să dispună sistarea actelor permisive de construcţie. Magistratul Garri Bivol de la Judecătoria sectorului Centru a dat dreptate agentului economic, precizând în hotărârea motivată că Primăria Chişinău nu are dreptul să sisteze actele permisive de construire sau lucrările de construcţie în sine. „Inspecţia de Stat în Construcţii a confirmat legalitatea eliberării autorizaţiilor de construcţie suspendate prin decizia contestată şi a invocat lipsa temeiurilor de sistare sau suspendare a acestora”, conform hotărârii din 22 aprilie 2016.
Astfel, instanţa a decis anularea prevederilor moratoriului în ceea ce ţine de construcţia celor două benzinării din strada Calea Ieşilor. Contestată de Primărie, hotărârea a fost menţinută şi de Curtea de Apel. Potrivit lui Valeriu Bogdan, şef-adjunct al Direcţiei juridice, autoritatea locală urmează să conteste decizia şi la Curtea Supremă de Justiţie, în cel mai apropiat timp.
La aproape un an de la instituirea moratoriului, benzinăria din faţa fabricii Artima este pe ultima sută de metri. Directoarea întreprinderii, Alexandra Can, spune că s-a împotrivit construcţiei, spre deosebire de autorităţi, care nu ar fi făcut nimic ca să stopeze instalarea benzinăriei. „Am făcut tot ce mi-a stat în puteri, doar că eu n-am putut să contracarez ceea ce au decis instanţele cu tăcerea organelor publice locale. Lotul nu-mi aparţine, iar în caz de protest sau dacă le-aş fi încurcat, m-ar fi tras la răspundere pe mine, pentru cauzarea prejudiciului. Nu am putere să lupt cu fărădelegile. Ce poate să facă Artima în faţa unei instanţe de judecată?”, se întreabă indignată femeia de afaceri. „În caz că explodează, ce facem cu angajaţii fabricii? Aici lucrează multă lume, fabrica are o capacitate de 800 de locuri într-un singur schimb. Acum sunt mai puţini, dar la vară pot fi mai mulţi”, mai adaugă ea.
Pe de altă parte, terenul din preajma parcului Alunelul a rămas neatins. Într-un răspuns remis de către actualul arhitect-şef interimar al Capitalei, Sergiu Borozan, se precizează că la 15 martie 2016 a fost creat un grup de lucru la Primărie, care urma să aplaneze conflictul iscat între Xpetrol Grup şi autorităţi, cu privire la construcţiile din str. Calea Ieşilor. La ultima şedinţă, din 10 mai 2016, s-a convenit ca firma să renunţe la lotul din preajma parcului Alunelul, cu condiţia să-i fie oferit un alt lot în schimb. „Li s-au propus două variante cu care domnii nu prea sunt de acord. Unul care şi l-ar dori - municipalitatea nu acceptă să-l cedeze”, a specificat Sergiu Borozan.
Compania Xpetrol Grup SRL a post fondată în decembrie 2013 şi are în prezent patru asociaţi: Ivan Ivasişin, care este administrator al firmei, şi Nicolai Colesnic, Mihail Procopciuc şi Ion Postolachi. Apartamentul ultimului serveşte drept adresă juridică a firmei. Tot ei sunt fondatori a încă două firme licenţiate în comercializarea produselor din petrol - Eximob Grup SRL şi Pictrol SRL - fondate în 2014 şi 2013, respectiv, toate înregistrate la aceeaşi adresă. Solicitat de Anticoruptie.md, un reprezentant al companiei Xpetrol Grup ne-a spus că singura persoană care ar putea discuta cu noi referitor la cazurile din strada Calea Ieşilor este directorul companiei, dar el s-ar afla peste hotarele ţării.
Botanica: două benzinării noi pe viaduct, în preajma parcului Valea Trandafirilor
Pe viaductul spre sectorul Botanica al Capitalei, pe ambele părţi, sunt amplasate şase benzinării, două dintre care au fost ridicate peste vară, moratoriul fiind la fel neglijat. Una dintre ele a început să lucreze recent şi se află chiar în coasta parcului Valea Trandafirilor, pe un teren de 0,11 hectare de la intersecţia străzii Trandafirilor cu bulevardul Dacia. Pe lângă staţie PECO, în clădirea de sticlă din preajmă, cu o suprafaţă 351,9 metri pătraţi (potrivit Cadastru), se va afla un salon de expoziţii auto şi mai multe oficii, potrivit proiectului.
Iniţial, firma beneficiară, Fibexmol SRL, arenda cinci ari din teren, pe care pornise ridicarea unui salon pentru expoziţii auto. Consiliul Municipal Chişinău a decis darea în arendă a lotului la sfârşitul anului 2010, pe un termen de 15 ani, iar contractul de arendă a fost semnat la doar o săptămână după ce a fost creată compania. Peste doi ani, şefii firmei şi-au dorit să lărgească proiectul şi s-au adresat la Primărie cu solicitarea de a privatiza 11 ari de pământ aferent construcţiei nefinisate. Aceştia au obţinut undă verde de la CMC în noiembrie 2012, în schimbul sumei de 172.802 lei.
La finele lunii martie 2014, autorităţile locale au eliberat o autorizaţie pentru tăierea a patru pini, doi arţari şi 220 de arbuşti de ienupăr. Întreprinderea Municipală Spaţii Verzi a estimat costul plantaţiilor verzi la aproape 55.000 de lei. Pe lângă faptul că benzinăria este în parc şi la mai puţin de 50 de metri de cel mai apropiat bloc locativ, amplasarea lui contravine şi normelor sanitare şi ecologice: vizavi se află un izvor cu apă potabilă de care se folosesc zilnic foarte mulţi locatari din zonă. Un regulament aprobat de Guvern în septembrie 2015 interzice amplasarea staţiilor PECO în zona de protecţie a bazinelor acvatice, a surselor de alimentare cu apă potabilă, în zonele verzi sau cele de protecţie a monumentelor istorice şi culturale.
Fibexmol SRL a fost înregistrată în noiembrie 2010 de către Antonin Spînu şi Nicolae Boghiu, având sediul juridic în satul Mileştii Mici, raionul Ialoveni. Firma are ca gen principal de activitate întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi, potrivit informaţiilor de la Camera Înregistrării de Stat, comerţul cu produse din petrol nu este în lista activităţilor. Am încercat să luăm legătura cu reprezentanţii firmei, însă nimeni nu ne-a răspuns la telefon.
La mai puţin de un kilometru distanţă, în preajma complexului locativ din strada Melestiu, este pe ultima sută de metri o altă staţie PECO, de această dată în complex cu o spălătorie auto, conform proiectului. Construcţia ei a pornit în noiembrie 2015. Potrivit datelor de la Cadastru, Untavicom SRL arendează cele 0,08 hectare de pământ din anul 2003, contractul fiind reînnoit în 2011, pentru un termen de zece ani, fără drept de privatizare a lotului. Primăria Chişinău a eliberat autorizaţia de construire în mai 2015 şi aproape 40 de plopi, arţari, ulmi, salcâmi şi alte specii de copaci au fost defrişaţi pentru a face loc viitoarei construcţii.
Jurnal.md
