Expertul a remarcat că proiectul era deja înregistrat când la Chişinău a venit Misiunea FMI, dar autorităţile nu l-au pus în discuţie. „De pe 1 decembrie era înregistrat, dar FMI era ţinut la distanţă, întâmplător a fost descoperit. Ne face să credem că beneficiarii acestui proiect sunt 8-10% din populaţia interesată să-şi legalizeze bunurile. Restul 90% din populaţie au bunuri înscrise pe numele lor şi nu au interes să le legalizeze”, a spus fostul ministru.

Potrivit lui Negruţa, chiar dacă se face abstracţie de felul în care a apărut, însăşi esenţa proiectului pică prost în contextul investigaţiei furtului miliardului şi există suspiciunea că se doreşte legalizarea acestei fraude. Or, 2016 este anul în care datoria internă a crescut de peste trei ori „prin simpla convertire a datoriilor altora în datorie de stat”. Este vorba despre datoria Băncii Naţionale de 13 miliarde de lei, transformată în datorie de stat. „Datoria altora a fost pusă pe umerii cetăţenilor, iar cei care nu au achitat impozite acum vor să fie pur şi simplu amnistiaţi, iar bunurile să li se legalizeze”, a spus expertul.

Adresându-se legislatorilor, ex-ministrul i-a atenţionat că deciziile proaste în economie costă scump şi au impact asupra generaţiei întregi.

Proiectul de lege privind legalizarea capitalului, semnat de mai mulţi deputaţi din majoritatea parlamentară, printre care şi preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, prevede exonerarea de orice răspundere a persoanelor fizice şi juridice care nu şi-au declarat proprietăţile, în schimbul declarării acestora până la 15 aprilie 2017 şi plăţii în favoarea statului a 2% din valoarea averii nedeclarate. De asemenea, iniţiativa propune introducerea interdicţiei de sancţionare ulterioară a funcţionarilor publici pentru încălcările săvârşite. 

Documentul a stârnit discuţii aprinse în cadrul dezbaterilor publice, în presă şi în societate. Mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile au atenţionat autorităţile că acest proiect va provoca legalizarea furturilor, iar cei care şi-au făcut averi ilegale vor scăpa de răspundere penală.

Totodată, ieri patru ONG-uri din România au lansat un apel către demnitarii de la Bucureşti în care cer suspendarea finanţării Republicii Moldova în cazul în care aşa-numita lege pentru „liberalizarea capitalului şi stimularea fiscală” va fi adoptată în lectură finală de Parlamentul de la Chişinău.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.