Potrivit experţilor, sistemul de pensii din Republica Moldova este în colaps din cauza emigrării în masă a populaţiei cu vârsta aptă de muncă, a ratei înalte a economiei tenebre şi a fenomenului de angajare informală şi plata salariilor în plic, cuplate cu îmbătrânirea accelerată a populaţiei.

Astfel, raportul dintre contribuabili la sistem şi beneficiarii de pensii a coborât de la 1,3 în 2006 la 1,2 în 2014, deşi nivelul minim admisibil, conform practicilor internaţionale, este de 4 (!) contribuabili la 1 pensionar.

„În Republica Moldova există potenţial pentru majorarea atât a mărimii contribuţiilor de asigurări sociale, cât şi a bazei de calcul -  salarii şi alte venituri. În acest sens, pe lângă eliminarea diferitor excepţii la plata contribuţiilor de asigurări sociale, este necesară stimularea contribuabililor de a intra în sistem şi de a rămâne cât mai mult posibil”, afirmă expertul economic Adrian Lupuşor, autorul studiului.

Potrivit expertului, recomandările de fortificare a sistemului public de pensii nu vor avea efectul scontat dacă fenomenul ocupării informale şi a „salariilor în plic” nu va fi eradicat. Pentru aceasta sunt necesare măsuri de majorare a costurilor ocupării informale – de exemplu majorarea amenzilor pentru ocuparea informală şi plata salariilor „în plic”; descurajarea utilizării banilor în numerar.

„Reforma sistemului public de pensii poate şi trebuie să fie una fezabilă din punct de vedere politic. Totuşi, pentru a asigura un efect durabil al măsurilor respective, reforma trebuie să fie una cuprinzătoare şi să includă un spectru larg de instituţii - Ministerul Muncii, CNAS, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei, BNM, Procuratura etc.”, se mai spune în studiu.

Expert-Grup recomandă trecerea la indexarea pensiei în baza creşterii preţurilor de consum, care să aibă loc de două ori pe an, şi nu anual. Aceste măsuri vor spori încrederea populaţiei în sistemul public de pensii şi, respectiv, vor scădea înclinaţia spre eschivare de la plata contribuţiilor de asigurări sociale.

În plus, este necesar de eliminat multitudinea de pensii privilegiate, de exemplu pentru foşti funcţionari de guvern, judecători, aleşi locali etc., măsură care va consolida echitatea sistemului şi, respectiv, încrederea din partea populaţiei.

Pe lângă acestea, un impact esenţial îl va avea majorarea vârstei de pensionare la femei, de la nivelul actual de 57 ani la 62 ani (echivalent cu cel al bărbaţilor) şi majorarea stagiului necesar de cotizare de la 30 ani la 35 ani (ca şi în cazul bărbaţilor), mai recomandă studiul.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.