În aceste condiţii BNM devine în totalitate IMPOTENTĂ în faţa pieţei valutare din Moldova.
Moldova riscă să repete situaţia anilor 1991-1995 dacă nu vor fi luate măsuri concrete şi neordinare.
Leul moldovenesc a obţinut stabilitate în anii 1994-1995 numai prin aplicarea unor instrumente foarte eficiente neordinare şi mai puţin tradiţionale unei economii de piaţă. Alte măsuri astăzi nu vor avea nici un efect.
Economia Republicii Moldova nu este una de piaţă, aşa după cum a făcut favoare şi a recunoscut-o FMI, BM, BERD şi alte instituţii financiare internaţionale. Aceiaşi favoare a făcut-o şi Uniunea Europeană când a recunoscut economia Moldovei ca una funcţională de piaţă. Exact aşa, aceştia au procedat şi cu leul moldovenesc, când a fost acceptat de FMI ca valută convertibilă. Toată lumea externă a favorizat moldovenii ca, aceştia să înţeleagă că li se oferă un şansă, însă nicio conducere a Moldovei nu a înţeles corect aceasta. Toate guvernările au înţeles favorurile oferite ca pentru a fi exploatate în folosul propriu.
Moldova în prezent nu mai are deja nici o economie socialistă. Adică în prezent suntem un fel de economie fără economie, fără tradiţie economică şi fără nicio bază de pornire, fie de natură de piaţă fie semicentralizată.
Totul s-a încurcat într-atât de mult, încât nu se mai vede nici începutul şi nici capătul.
De aceea orice instrument de piaţă sau pârghie regulatoare tradiţională aplicabilă într-o economie de piaţă funcţională, în Moldova nu va funcţiona şi va fi absolut fără efecte. Invers, efectele pot fi negative, cum vedem în prezent, după acţiunile Băncii Naţionale.
Este prea târziu de aplicat pârghiile de piaţă pentru stabilizarea cursului leului moldovenesc.
În toată lumea, dar şi în mod normal majorarea ratei de bază a dobânzii trebuie să influenţeze masa monetară, adică s-o reducă din circulaţie, iar ca efect, în mod obligatoriu reducerea masei monetare trebuie să influenţeze creşterea critică a preţurilor. Numai după aceasta cursul de schimb al leului ar trebui să se reducă. Însă noi astăzi vedem un proces absolut invers celui normal.
Cursul de schimb influenţează masa monetară, iar aceasta trage după sine creşterea galopantă a preţurilor la toate mărfurile şi serviciile. Numai după aceasta, tot cursul de schimb al leului, provoacă creşterea ratei de bază a dobânzii. Adică se întâmplă totul invers.
Cele menţionate mai sus demonstrează faptul că economia Moldovei este una bolnavă, care cere în regim de urgenţă tratament inadecvat şi neordinar.
Guvernatorul Băncii Naţionale ieri, data de 17 februarie a declarat că cursul leului moldovenesc este provocat de şocurile externe, creşterea preturilor nu are nimic cu cursul de schimb si deprecierea leului, etc….
Aceste declaraţii sunt absolut deviante de la modul şi conţinutul care derivă din teoriile clasice, dar şi practicile internaţionale. Dumnealui, or s-a pierdut în spaţiu şi în timp, sau pur şi simplu nu mai ţine cont de ceea, ce îi ordonă patronii din umbră să declare.
Reieşind din situaţia la zi, dar şi din cele menţionate vin cu unele recomandări pentru conducerea BNM, dar şi pentru instituţiile responsabile de situaţia financiar-economică a statului.
Astăzi situaţia pe piaţa financiar-valutară din ţară poate fi salvată numai aplicând măsuri şi acţiuni neordinare.
În regim de urgenţă (fulger) şi în mod obligatoriu, conducerea BNM, în frunte cu Guvernatorul dl Drăguţanu, trebuie să ceară convocarea Comitetului Naţional pentru Stabilitate Financiară de pe lângă Prim-ministru al Moldovei. Acolo trebuie să fie invitaţi şi experţii din partea societăţii civile. În şedinţa comitetului trebuie să se discute situaţia la zi de pe piaţa valutară şi aspectele crizei financiar-economice în care Moldova a intrat deja.
În joc este pusă securitatea economică şi financiară a statului. De aceea, conducerea BNM împreună cu Guvernul în exerciţiu sau care azi va fi investit în funcţii, trebuie să ceară convocarea Consiliului Suprem de Securitate al ţării. Preşedintele Timofti trebuie să ceară de la responsabili elaborarea măsurilor fulger pentru stabilizarea situaţiei financiare în ţară, or statalitatea Republicii Moldova este pusă sub ameninţare din cauza situaţiei formate pe piaţa financiar-valutară. Trebuie de înţeles un moment foarte important aici, Republica Moldova poate intra peste o săptămână în incapacitate de plată. Aceasta înseamnă insolvenţa statului şi administrare a statului impusă din partea FMI şi BM.
După şedinţa Consiliului Suprem de Securitate, Preşedintele ţării trebuie să ceară convocarea parlamentului, în regim de urgenţă în şedinţă extraordinară, unde să fie aprobat planul urgent de măsuri şi acţiuni, care urmează a fi întreprinse pentru stabilizarea situaţiei financiare în ţară.
Conducerea BNM în mod obligatoriu şi în regim de urgenţă (fulger, cum am mai scris) trebuie să convoace toţi reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale acreditate în Moldova, toţi reprezentanţii donatorilor Moldovei inclusiv ambasada americană, reprezentantul Comisiei Europene şi alţii, pentru consultări şi solicitări de soluţii.
Conducerea BNM, în frunte cu Drăguţanu, trebuie să vină cu motivaţii foarte bine argumentate şi un pachet de propuneri reale pentru stabilizarea situaţiei. În acest pachet trebuie să fie incluse pârghiile de ordin administrativ şi alte soluţii foarte eficiente grupate în câteva categorii:
Modificări la legislaţia privind funcţionarea pieţei valutare, funcţionarea BNM, funcţionarea instituţiilor financiar-bancare, etc.;
Mecanismele de punere în aplicaţie a noilor prevederi;
Mecanisme foarte dure de responsabilizare a actorilor pieţei financiar-valutare.
Gama instrumentelor care urmează a fi aplicate imediat după adoptarea lor de Parament trebuie să includă:
- administrarea speciala a pieţei;
- restricţii temporare de vânzare-cumpărare a valutei străine, care au ca scop speculaţiile valutare;
- stabilirea unui coridor de flotare a cursului de schimb;
- impunerea unei marje de oscilare a cursurilor de schimb pentru operatorii de pe piaţă (casele de schimb valutar, bănci, etc.);
- anularea tuturor preţurilor stabilite în valută străină şi achitate la cursul zilei a BNM;
- restricţii temporare de vânzare-cumpărare a valutei străine de către agenţii economici;
- anularea tuturor preţurilor la serviciile acordate de agenţiile de stat şi publice, fixate în valută sau unităţi convenţionale şi plătite la cursul de schimb la zi;
- anularea oricăror transferuri de valută străină de către persoane fizice şi agenţii economici din Moldova spre zonele off-shore;
- convertirea unui cuantum de valută obţinută de către agenţii economici din operaţiuni valutare sau import-export.
- alte acţiuni.
a) anularea licenţei de activitate a caselor de schimb, iar băncilor interzicerea efectuării operaţiunilor valutare pe un termen de la 6 la 12 luni, pentru încălcarea flagrantă a prevederilor legislaţiei financiar-valutare;
b) În funcţie de gravitatea încălcărilor legislaţiei trebuie să fie stabilite sancţiuni sub forma de amenzi de la 300,0 mii lei până la 2,0 sau 5,0 milioane lei, indiferent casă de schimb sau bancă;
c) încălcarea repetată a legislaţiei valutare trebuie să tragă după sine retragerea totală a licenţei de activitate cu aplicarea amenzii mai mari de un milion de lei şi confiscarea averii operatorului de schimb valutar;
d) în funcţie de gravitatea şi scopul încălcării legislaţiei financiar-valutare, unele persoane responsabile şi vinovate de infracţiune ar trebui să suporte sancţiuni de natură penală, arestări şi răspundere penală.
e) persoanelor care se fac vinovate de încălcarea prevederilor legislaţiei financiar-valutare ar trebui să li se aplice sancţiuni sub formă de amenzi între 100,0 mii şi un milion lei, în funcţie de gravitatea încălcării, iar în unele cazuri responsabilitate penală şi privaţiune de libertate;
f) alte sancţiuni economice, financiare, administrative şi penale, care ar eficientiza şi disciplina aplicarea legislaţiei financiare pe piaţa financiar-valutară.
În unele ţări maşinaţiile valutare implică pedepse cu moartea, China, Nigeria, Coreea de Nord, etc., în Turcia speculaţiile ilegale cu valută implică privaţiune de libertate de până la 25 de ani, în Argentina pe viaţă, în Benin 20 ani de puşcărie.
Dacă aceste măsuri nu se vor considera şi nu vor fi luate în calcul, atunci urmează explozie de preţuri la tot şi toate celea, incluziv produse autohtone alimentare, fructe şi legume. Se poate repeta situaţia anilor 1991-1995.
Sursa: costandachi.eu
Jurnal.md
