Fostul ministru al Finanţelor a atenţionat încă de atunci că statul riscă să piardă pachetul majoritar pe care îl deţine la Banca de Economii.

„Asta a fost cu un an înainte de cele întâmplate în 2013, când statul a rămas cu „borta de la covrig”, comentează Negruţa într-un articol intitulat „Suvenir pentru procuror”, amintind în context de declaraţia procurorului general Corneliu Gurin, precum că nu a fost nicio sesizare că s-ar fi furat ceva de la Banca de Economii.

 „Statul are de pierdut din imagine, din resurse financiare şi din propriile poziţii şi proprietăţi la BEM. Minoritarii intraţi în BEM pot cere foarte repede majorarea capitalului, invocând o pretinsă grijă de BEM. Statul, chiar dacă ar dori să participe, este limitate să mobilizeze repede mijloace din bugetul de stat, dar totodată rectificarea bugetului poate fi blocată în parlament de deputaţii care poartă grija minoritarilor în detrimentul statului”, se arată în documentul adresat de Negruţa pe 30 aprilie 2012 membrilor Comitetului Naţional de Stabilitate Financiară.

În corespondenţa oficială, fostul ministru al Finanţelor a descris şi acţiunile de tip raider din 2011, atunci când în baza unei ordonanţe a unui judecător din Căuşeni, 18,5% din acţiunile „Băncii de Economii” au fost transmise companiei off-shore „Rietel Limited”, înregistrată în Noua Zeelandă. Ulterior, un alt judecător, deja de la Judecătoria Centru, a legalizat tranzacţia prin care pachetul de 18,5% acţiuni ale BEM a fost trecut de la „Rietel Limited” la o altă firmă off-shore, „Lectom Ltd”.

„Doar dacă instituţiile statului îşi îndeplineau funcţiile adecvat la momentul potrivit, nu se ajungea la deciziile din vara lui 2013, când Statul a rămas fără pachetul majoritar la BEM. Sau nu se ajungea la deciziile din 27 şi 28 noiembrie 2014, când statului i-a revenit înapoi de ce a fost devalizat anterior. Şi o gaură mare. Sau poate acesta a şi fost scenariul?”, se întreabă Negruţa în articolul său.

Anterior, Negruţa a declarat că anumite persoane din conducerea statului  au cedat BEM unor grupuri oligarhice, iar statul nu a avut nicio încasare în bugetul de stat din această tranzacţie dubioasă.

Amintim că Banca de Economii a revenit în proprietatea statului acum o săptămână după ce Curtea Supremă de Justiţie a dat câştig de cauză la trei acţionari minoritari, care deţin împreună 0,3 % din capitalul BEM. Ei au contestat emisia suplimentară de acţiuni, din august 2013, în urma căreia statul a predat controlul asupra instituţiei.

Premierul Iurie Leancă a declarat că situaţia de la Banca de Economii va fi investigată de experţi internaţionali pentru a se vedea dacă au fost aplicate scheme frauduloase şi dacă de vină este managementul incorect sau abuzul de putere. 

În prezent, la BEM a fost numit un administrator special. Săptămâna trecută, Fondul Monetar Internaţional a dezvăluit că Banca Naţională a oferit Băncii de Economii, dar şi Băncii Sociale, un ajutor care reprezintă echivalentul a 3,5 la sută din Produsul Intern Brut al Republicii Moldova, adică 3,5 miliarde de lei.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.

Click AICI pentru a descărca anexa.