11 lucruri care ne seacă de energie

11 lucruri care ne seacă de energie
Sursa: jurnal.md Foto: theinertia.com 02.08.2017 22:56
Omul este un sistem energetic deschis, în corpul uman existând un flux permanent de energie şi substanţă, cu mediul înconjurător, care se deplasează de la exterior către interior şi invers. Există anumite sentimente, emoţii şi acţiuni care ne seacă pur şi simplu de energie, iar altele care ne dau bunăstare şi vitalitate.

În opinia psihologilor, oamenii erau mai fericiţi acum două decenii faţă de prezent, deoarece acum aceştia experimentează prea mult lucruri care sunt mari consumatoare de energie inutilă, iar factorii de stres din spatele acestor acţiuni generează sentimente şi emoţii tot mai puternice.

„Oamenii sunt tot mai apatici. Dorm mai puţin, mănâncă mai prost, nu îşi gestionează bine timpul, stau prea mult la calculator, cu ochii în telefonul mobil, lucrează haotic, iubesc haotic, vorbesc haotic. Haosul, în genere, este mare consumator de energie, atât fizică, dar mai ales psihică. Am uitat cum este să ne dozăm energia, am uitat cum este să ne bucurăm de lucrurile mărunte, am uitat să ne relaxăm, trăim într-un stres continuu pe o perioadă lungă de timp. Acest lucru conduce la oboseală cronică, pierderi de memorie, anxietate, depresie şi, până la urmă, toate aceste stări se somatizează şi se transformă în boli fizice”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru, citată de CSID.

Specialistul crede că principalele motive, care conduc la un deficit considerabil de energie, sunt:

1. Alimentaţia.

Din cauza consumului de alimente greoaie şi mai ales din cauza combinării nepotrivite dintre acestea, digestia este mai grea şi duce astfel la un consum energetic mai mare. Totul porneşte de la alimentaţia de dimineaţă şi cum reuşim să ne oferim energie şi bunăstare pentru toată ziua care se află în faţă noastra.

2. Organizarea proastă a activităţilor zilnice.

Aşa cum mâncăm în grabă, citim steril în grabă, ne salutăm vecinii în grabă când plecăm spre serviciu, aşa se întâmplă cu toate activităţile noastre zilnice. Nu mai facem un lucru calm, ci totul se petrece în viteză, în grabă. Când nu ne organizăm bine activităţile zilnice şi ne grăbim în orice facem, rata de eşec este tot mai mare. Când eşuăm, ne enervăm, când ne enervăm ne certăm cu oameni, de la ceartă apar despărţirile, concedierile şi marile drame. Dacă ne-am face o listă de activităţi, mai puţine, dar mai clare, atunci am fi mult mai organizaţi şi vom evita să consumăm energie inutilă.

3. Nealternarea echilibrată a perioadelor de efort, fie el fizic sau intelectual, cu cele de relaxare.

Atunci când relaxarea nu este determinată în mod conştient, poate apărea starea de pasivitate, chiar plictiseală. Lucrăm prea mult, ne consumăm prea mult, ne concentrăm prea mult pe lucruri inutile şi uităm să ne mai relaxam. Cel puţin o dată pe săptămână, avem nevoie de o pauză totală, în care să mergem în parc, în care putem merge la picnic, în care să vorbim mai mult cu cei dragi sau să plecăm departe de stres, într-un city-break.

4. Angrenarea în activităţi care depăşesc limitele noastre de efort, asumarea prea multor responsabilităţi.

Din dorinţa de a demonstra şefului cât suntem de folositori, ne asumă activităţi şi responsabilităţi tot mai mari, care exced fişa postului. După o perioadă de timp, vom constata că nu am reuşit să ne impresionam şeful, din cauză că vom fi mereu obosiţi şi nu am performat la capacitate maximă, iar acest lucru va aduce frustrare în viaţă noastră, pe care o vom descărcă în toate planurile vieţii. Aici intervine de cele mai multe lipsa de asertivitate (puterea de a spune NU atunci când nu vrem, nu putem, nu ne face plăcere, nu avem timp), care duce la supraaglomerare fizică, psihică, emoţională şi inevitabil, la apariţia stresului.

5. Pălăvrăgeala. Atât exterioară (cu voce tare), cât şi interioară (în gând).

“Vorbaria duce la o risipă a energiei mentale, o eficienţă mai slabă în acţiuni, o slabă putere a rostirii (pentru a se face ascultate şi înţelese, aceste persoane sunt nevoite să folosească mai multe cuvinte şi cu o tonalitate mai mare), ceea ce duce la un consum energetic şi mai mare, intrând astfel într-un cerc vicios.

Pe de altă parte, există tot mai multe persoane care îşi fac mereu planuri în gând, vorbesc foarte mult cu sinele, iar toate acestea îl vor obosi la un moment dat, până în punctul în care o să aibă pierderi tot mai mari de memorie, o să uite constant unde au rămas în discurs şi îşi vor pierde din coerenţă”, spune psihologul Laura Măria Cojocaru.

6. Minciuna.

Întotdeauna o minciună conduce la o altă, iar la un moment dat vom ajunge la un lung şir de minciuni. Ca să ţinem minte toată realitatea minciunii, trebuie să ne punem la lucru toate părţile din creier, iar acest lucru ne va epuiza îngrozitor, atât mental, cât mai ales emoţional. La un moment dat, ne vom da de gol, iar când oamenii dau semne că nu cred în ceea ce spunem, mai adăugăm un element la bagajul de energii consumate inutil.

7. Nemulţumirea.

“Cei nemulţumiţi de ceea ce nu au, de ceea ce nu li se întâmplă, de ceea ce este sau nu este în viaţă lor, se plâng continuu risipindu-şi astfel energia pe care ar putea-o folosi pentru a acţionă chiar în direcţiile de care se plâng”, consideră specialistul în psihologie.

8. Invidia.

O investire a energiei în preocuparea faţă de celălalt nu poate aduce decât pierderi. Reinvestind în noi înşine, avem numai de câştigat.

9. Mândria.

“Eu nu fac asta“, “mie mi-e ruşine”, “de ce eu primul/a?”, “cum să cer eu ajutor?”, “ştie el/ea mai bine decât mine?” ... şi multe alte gânduri sau afirmaţii de acest gen, ne ţin energia canalizată asupra unei atitudini critice, de rezervă, de negare, de îndepărtare de la chiar soluţia problemei.

10. Menţinerea în stări sufleteşti negative că tristeţea, grijile de orice fel, gelozia, scepticismul, neiertarea, melancolia, gândul la trecut.

„Astfel de persoane se simt slăbite şi abia se mai ţin pe picioare. Blocarea în aceste stări, din cauza consumului imens de energie, duce în timp la boală, atât la nivelul sufletului cât şi al corpului”, spune psihologul Laura Măria Cojocaru.

11. Furia/Mânia.

Într-o criză de furie consumul energetic este extraordinar de mare, mintea este epuizată, corpul la fel, este tulburată percepţia, se instalează o scădere a inteligenţei şi a memoriei. După o astfel de criză, persoana este epuizată şi simte nevoia instinctivă de a se odihni.

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI